Cum trece roua, Costache Ioanid

Cum trece roua,
sorbită-n crin,
cum zboară norii
și alții vin,
cum piere-un sunet
pe aripi de vânt,
așa trec toate
pe-acest pământ.

Cu cât în lume
aduni comori,
cu cât vrei slava
și strângi splendori,
cu cât în viață
ai tot ce-ai vrea,
cu-atât plecarea
e și mai grea.

Fiori și patimi
și trai slăvit,
au toate-o cale
și un sfârșit.
Căci vom pleca,
lăsând ce-am strâns;
dar unii-n pace
iar alții-n plâns.