Brad bătrân, Nicolae Iorga

     Au fost trăind un brad bătrân
     Fiindcă făcea prea multă umbră
     Ş-atuncea din pădurea sumbră
     Se auzi un glas păgân:

    "O, voi ce-n soare cald trăiţi
    Şi aţi răpus strămoşul nostru
    Să nu vă strice rostul vostru,
    De ce sunteţi aşa grăbiţi?

    În anii mulţi cât el a fost
    De-a lungul ceasurilor grele,
    Sub paza crăcilor rebele,
    Mulţi şi-au aflat un adăpost.

    Moşneagul, stând pe culme drept,
    A fost la drum o călăuză
    Şi-n vreme aspră şi hursuză
    El cu furtunile-a dat piept.

    Folos aduse cât fu viu,
    Ci mort, acuma când se duce,
    Ce alta poate-a vă aduce
    Decât doar încă un sicriu?"