O lecţie de viaţă

Un copil o intreaba pe mama sa:
- Mama, pot sa merg la spital sa vad un prieten? E bolnav!
- Bineinteles, dar ce are?
Fiul, cu capul plecat, spune:
- O tumora pe creier...
Mama, furioasa, spune:
- Si de ce vrei sa mergi acolo ? Ca sa-l vezi murind? Copilul se indeparteaza si dispare. Cateva ore mai tarziu, se intoarce rosu de atata plans, spunand:
- O, mama, a fost ingrozitor, a murit in fata mea!
Mama, suparata:
- Si, acum? Esti fericit? Era demn sa vezi aceasta
scena?
O ultima lacrima cade din ochii copilului:
- Foarte! Am ajuns la timp pentru a-l vedea si sa-l aud
zicand: "Stiam ca vei veni... Prietenii nu sunt doar pentru momentele bune!

Seminţele împăratului, poveste populară

Un împărat din Orientul îndepărtat, împovărat de ani, s-a hotărât în cele din urmă să îşi numească succesorul. În loc de a alege însa pe unul din curtenii săi întelepţi sau din nobilii lui fii, el s-a hotărât să facă cu totul altceva. A chemat la el toţi băieţii din împărăţie la palat şi le-a spus: "Este timpul să fac un pas înapoi şi las locul de pe tron altcuiva, aşa că am hotărât să aleg pe unul dintre voi."
Băieţii au rămas muţi de uimire! Împaratul a continuat însa imperturbabil: " Vă voi da fiecaruia dintre voi câte o sămânţă, o sămânţă foarte deosebită. Vreau să o plantaţi, să o udaţi şi să reveniţi aici peste un an cu ceea ce va răsări din ea. În funcţie de cum vor arăta plantele voastre, voi alege cine va fi următorul împărat."

Unul dintre baieţii prezenţi la acest anunţ, pe nume Ling, şi-a luat în primire sămânţa, asemeni celorlalţi, şi s-a întors acasă în grabă, unde i-a povestit emoţionat mamei lui tot ce se întâmplase. Ea l-a ajutat să găsească un ghiveci, a pus pământ reavăn în el, iar băiatul şi-a sădit sămanţa. În fiecare zi, Ling uda cu grijă pământul din vas şi cerceta cu atenţie să vadă dacă nu încolţise ceva. Dupa trei săptămâni, unii din baietii din vecini începuseră deja să vorbească despre mlădiţele verzi răsărite din seminţele lor, care creşteau pe zi ce trecea. Ling s-a uitat din nou, cu ochii mijiţi, în ghiveciul său de flori dar nu a reuşit să desluşească nimic. Au trecut, una dupa alta trei, patru, cinci săptămâni, şi niciun firicel de verdeaţă nu şi-a făcut apariţia. Ceilalţi vorbeau de-acum cu mândrie despre felul în care creşteau plantele lor, aşa că Ling se simţea din ce în ce mai amărât şi lipsit de speranţă. Dupa încă şase luni, ghiveciul lui rămăsese la fel de sterp, în ciuda faptului că era stropit zilnic cu apă. Ling era aproape sigur că era vina lui, că, printr-o întâmplare nefericită, distrusese într-un fel sau altul sămânţa lui.
Toţi băieţii din împrejurimi se lăudau cu mici arbori sau flori cu lujerii înalţi, dar Ling nu putea să spună nimic. Se închisese în el, se îndepărtase de prietenii lui şi aştepta, cu un ultim grăunte de speranţă, ca ceva să răsară şi în ghiveciul său.

S-a împlinit un an şi toţi băieţii s-au îndreptat către palat, purtându-şi cu grijă în mâini plantele care mai falnice şi mai frumoase. Ling îi mărturisise mamei lui că nu vrea să se ducă în faţa împăratului, cu ghiveciul lui sterp. Mama i-a zis că era, totuşi, datoria lui să se prezinte la palat, iar băiatul, cu sufletul împovarat de ruşine, a trebuit să îi dea dreptate. Atunci când a ajuns în marea sală a curţii imperiale, el a lăsat jos vasul său cu pământ, dând naştere la hohote de râs şi la tot felul de comentarii răutăcioase. Unora le-a fost, însă, mila de el şi i-au spus: "Ai avut ghinion, cel puţin ai încercat."
Atunci când împăratul şi-a făcut apariţia, a dat roată cu privirea în toată încăperea. Ling se ascunsese ruşinat în spatele altor baieţi. "Hei, ce plante frumoase, ce copăcei minunaţi aţi adus cu voi", a spus împăratul. "Astăzi unul dintre voi va fi numit drept viitor împărat!" Dintr-o dată, împăratul l-a zarit pe Ling într-un cotlon al salii, lânga ghiveciul său golaş. Fără să mai stea pe gânduri, le-a poruncit gărzilor să îl aducă pe băiat în faţa lui. Ling era cu sufletul la gura: " Împăratul şi-a dat seama că nu sunt în stare de nimic! Poate că are de gând să mă dea pe mâna călăului!"

Imediat ce a ajuns în faţa lui, împaratul i-a cerut să îşi spună numele. "Mă numesc Ling", a rostit el cu sfiiciune. Toti băieţii din jurul lui au început să râda zgomotos şi să îl facă de ocară. Împăratul i-a aruncat lui Ling o privire scrutătoare şi apoi s-a adresat mulţimii: " Iată-l pe noul împărat! Numele lui este Ling!" Bietului băiat nu îi venea să îşi creadă urechilor. Doar nu fusese în stare să îşi cultive planta. Poate că era numai o glumă. Cum putea ajunge el împărat? Bătrânul suveran a rostit urmatoarele cuvinte: "Cu un an în urmă, v-am dat la toţi câte o sămânţă. V-am spus să luaţi sămânţa acasă, să o plantaţi, să o udaţi şi să reveniţi cu ce va răsări din ea în această zi. Ce nu stia niciunul dintre voi este că v-am dat nişte seminţe fierte în apă, care nu aveau cum să rodească. Cu toţii, în afară de Ling, mi-aţi adus flori, arbori şi diferite alte plante. Când aţi văzut că seminţele voastre nu dau naştere la nimic, aţi înlocuit sămânţa dată de mine cu o alta. Ling a fost singurul care a avut curajul şi cinstea de a aduce în faţa mea un ghiveci cu o sămânţă stearpă. Din această cauză, el va fi urmatorul împărat!"

Dacă sădesti cinste, vei culege încredere. Dacă însămânţezi bunătate, vei culege prietenie. Dacă plantezi modestie, vei culege măreţie. Dacă sădeşti perseverenţă, vei culege armonie. Dacă însămânţezi muncă, vei culege succes.Dacă plantezi iertare, vei culege împăcare. Dacă sădeşti sinceritate, vei culege afecţiune. Daca însămânţezi răbdare, vei culege evoluţie. Dacă plantezi credinţă, vei culege miracole.