„Nu condiția noastră, ci calitatea sufletului nostru ne face fericiți.”
Voltaire
marți, 31 iulie 2018
luni, 30 iulie 2018
Infractori ghinioniști, Traian Tandin
La 80 de ani, a reușit s-o prindă pe cea care îi smulsese lănțișorul de la gât
Într-o seară, Maria Nicolau, de 80 de ani, din Bacău, a fost jefuită în timp ce se plimba pe strada Bucegi.
Astfel, în momentul în care a ajuns în fața Școlii Nr. 8, a fost ajunsă din urmă de o femeie, care i-a smuls lanțul de aur și pandativul de la gât. Hoața a zbughit-o, dar a avut surpriza să fie prinsă din urmă de bătrânică.
Maria Nicolau a pocnit-o, după care în ajutorul ei au sărit câțiva trecători.
Poliția a sosit la fața locului și hoața a fost identificată în persoana Luciei Moșneguț, de 44 de ani. Însă nimeni n-a aflat secretul vitalității bătrânei, care, în văzul unor cetățeni, a alergat ca o căprioară și a bătut-o pe hoață.
Singură împotriva infractorilor
Femeia are 72 de ani și locuiește, mai mult singură, la o fermă din Texas. Cei doi băieți ai ei muncesc la Austin, la peste 50 de kilometri distanță și o vizitează în weekend.
Donna Stickwell, protagonista acestei întâmplări, relata că, acum patru ani, a regretat când și-a cumpărat un revolver cu 150 de dolari; n-o ducea prea bine cu banii, dar îi murise soțul și se simțea în siguranță dacă avea o armă în casă. Nu avea atunci să bănuiască faptul că acea investiție îi va aduce foloase de o sută de ori mai mari.
În vara anului trecut, Donna a angajat doi zilieri, pentru munca de sezon la fermă. De obicei, pentru astfel de ocazii nu se cereau niciun fel de referințe.
Cei doi, care s-au prezentat sub nume false, stăteau într-o locuință de serviciu, în apropierea grajdului. Soames și Martin, cei doi angajați temporar, plănuiau să dea lovitura după încheierea recoltatului și deci după strângerea unei sume importante de bani. Numai că ei văzuseră în casa fermierei câteva obiecte din aur și argint și niște interesante obiecte de cult ale indienilor, și se hotărâseră să dea lovitura cât mai repede.
Într-o seară, pe când femeia îi invitase (după obiceiul locului) la un ceai cu fursecuri, zilierii s-au repezit la ea și au imobilizat-o, legând-o cu o funie de un scaun. Apoi, crezându-se în deplină siguranță, au început să adune lucrurile prețioase din casă.
Donna purta în permanență un inel cu piatră prețioasă, amintire de la defunctul soț. Cu mișcări disperate, ea a reușit să-și taie legăturile de la mâini, folosind muchiile ascuțite ale pietrei inelului, după care s-a furișat în bucătărie. Dintr-un sertar a scos revolverul și, cu un curaj nebănuit la vârsta ei, a domolit zelul celor doi borfași, amenințându-i cu arma. Apoi i-a închis într-o cameră și a telefonat la poliție.
Până să ajungă la fața locului mașina șerifului, infractorii au reușit să fugă, spărgând fereastra. Donna a țintit și a apăsat pe trăgaci. Abia atunci și-a amintit că uitase să încarce arma... Dar esențialul se făcuse.
Poliția i-a prins în scurt timp pe cei doi fugari.
Surpriza plăcută s-a produs când autoritățile i-au înmânat un cec de 15.000 de dolari (cât 100 de revolvere), recompensa pentru sprijinul adus la capturarea celor doi suspecți, căutați de peste 2 ani.
Nimeni n-a crezut-o când a declarat că atunci voise să tragă pentru prima oară cu revolverul.
O bătrână l-a înjunghiat pe agresorul său
În 5 iunie 1994, Irene Bonner din Brooklyn (SUA), fiind atacată de un tânăr care voia să-i smulgă poșeta, l-a bătut pe agresor, pentru ca apoi să scoată un cuțit și să-l înjunghe. Irene Booner (83 de ani), fostă practicantă de arte marțiale, nu și-a pierdut cumpătul în fața lui Grandy O Bannon (18 ani), atunci când acesta a atacat-o.
Bătrâna i-a imobilizat mâinile, apoi, cu două lovituri de picior, l-a doborât la pământ. A scos apoi un cuțit dintr-o teacă pe care o purta la șold și l-a înjunghiat în stomac pe agresorul ei.
Acesta a leșinat, iar ea a chemat telefonic poliția, care l-a arestat pe O Bannon.
Bătrâna a povestit că tocmai se întorcea, pe înserate, de la cumpărături, când a fost atacată de un tânăr care a vrut să-i smulgă poșeta din mână.
„Nu m-am speriat, pentru că, pe lângă faptul că el era scund și slab, în tinerețe am practicat arte marțiale”, a mărturisit ea.
De când a mai fost victima unui atac asemănător, în urmă cu doi ani, octogenara poartă în permanență asupra ei un cuțit cu lama de 15 cm.
„Deși îl bătusem pe nemernic, el a început să țipe ca din gură de șarpe, așa că l-am înjunghiat. Oricum, nu-mi dau seama cum de a crezut pipernicitul ăla că mă poate doborî pe mine, care eram de două ori mai solidă decât el. Îmi pare rău că nu l-am omorât!”
După ce a fost externat din spital, O Bannon a fost acuzat de agresiune fizică și tentativă de jaf, fiind condamnat la doi ani de închisoare.
O mămică - martoră la divorțul dintre ginere și fiică
La Tribunalul Civil din Cernăuți s-a înfățișat ieri un caz foarte interesant de divorț, care a fost comentat apoi cu aprindere în tot orașul și care merită să fie relevat.
Este vorba de tânărul însurățel Ilie Gagniuc, care s-a prezentat justiției, cerând să fie despărțit de tânăra sa jumătate, pe motiv că, din vina ei proprie și exclusivă, s-a întrodus în proaspăta căsnicie o aversiune de neînlăturat.
- Cum așa? întrebă judecătorul mirat.
- Foarte simplu, răspunde indignat pretinsul încornorat, a comis un adulter!
- Așa...! Să vedem ce spun martorii.
Președintele nu isprăvise încă bine vorba, că în sală intră mama acuzatei, o doamnă cam de vreo 60 de ani, dar destul de bine făcută ca să mai placă, purtând în brațe o fetiță de vreo doi-trei săptămâni. Și, plângând amarnic, ea se adresă magistraților:
- Nu-l credeți, domnilor judecători, pe acest mizerabil! Fiica mea e cinstită. El e acela care o trădează! Cu mine...! Și, ca dovadă, uitați-vă la acest copilaș, care - mărturisesc cu destulă rușine - e născut de mine, dar îi aparține și lui, în calitate de tată! Mi-a sucit capul cu atențiile lui de ginere cumsecade și iubitor.
Se înțelege că, după vociferări și chiote de mirare, au început confruntările și controversele, până când, în cele din urmă, tatăl a trebuit săă-și recunoască odrasla.
Deocamdată, din pricina acestei mărturii senzaționale, procesul a fost amânat.
Acum e întrebarea: în ce grad de rudenie stau soțul, soția, mama și copilul? Fetița e în același timp soră vitregă și soră bună cu soția, fiică și cumnată cu soțul și copil, fiică, dar și nepoată a soacrei. Desigur, unui învățat genealog nu i-ar fi tocmai greu să mai descopere acestui caz și alte grade de rudenie...
(„Universul”, 2 octombrie 1919)
Catrințele „țărăncuțelor” ascundeau pistoale și alte cele
Jandarmii din comuna Petriceni (Bucovina), sesizați de reclamața lui Gheorghe Nosocea, care, înapoindu-se de la Rădăuți, a fost atacat și jefuit de bandiți în pădurea Lechilenești, au recurs la un truc ingenios pentru a-i prinde pe jefuitori.
Deghizându-se în straie femeiești, au intrat în numita pădure, unde au început să chiuie și să cânte. Bandiții, atrași de vocile prefăcute ale jandarmilor, s-au năpustit asupra lor, crezând că au de-a face cu un grup de țărănci întoarse de la târg. Aveau intenția să le târască în ascunzătoarea lor, spre a se „distra”.
Spre decepția lor, care erau atât de dornici de muieri, au constatat că au de-a face cu o patrulă de jandarmi, care, la un semnal anume, au scos de sub catrințe pistoalele și cătușele.
Sub amenințarea armelor, bandiții au fost legați fedeleș.
Duși la postul de jandarmi, tâlharii au fost identificați în persoana sătenilor Nicolae Gedaș, Artemie Gusit și Haralambie Vasile, stabilindu-se, totodată, că au la activul lor numeroase spargeri și atacuri banditești.
(„Universul”, 9 iulie 1934)
Genți cu șocuri electrice împotriva hoților
Lucrătorii unei companii sud-africane au avut o idee ingenioasă pentru a scădea rata infracționalității. Astfel, aceștia au creat poșete și valize care electrocutează.
Gențile nu se deosebesc prin nimic de celelalte, dar sunt dotate cu un sistem electric care poate descărca 50.000 de volți, în momentul în care este activat. Șocul electric îl determină pe hoț să arunce din mână geanta furată, în timp ce o sirenă declanșată în același moment atrage atenția trecătorilor asupra răufăcătorului. Sistemul este activat prin telecomandă.
Purtătorul de cuvânt al producătorului, Force Stun Technology, a declarat, pentru cotidianul „The Citizen”, că șocul electric este destul de puternic, dar nu mortal.
În timp ce Othello pândea afară, în casă opera un hoț
Mugurel Anițescu era, la cei 38 de ani ai săi, un om cu mai toate problemele financiare rezolvate. Terminase cu mulți ani în urmă o facultate, era inginer constructor, în anul 1990, având destulă experiență, plecase cu o firmă în Germania, iar la întoarcere, cu banii acumulați, reușise să-și deschidă o firmă proprie, cu profil de construcții, în orașul de baștină, Brașov. Singurul capitol care nu-l mulțumea pe proaspătul patron era viața de familie.
O căsătorie pe care o contractese în timpul facultății și din care rezultase un copil dăduse greș, iar relații cu persoanele de sex feminin, pe care Mugurel Anițescu le avusese, fuseseră sporadice și fără niciun viitor. Atlfel spus, simple aventuri.
Apropiindu-se de 40 de ani, M.A. a început să se gândească mai serios la întemeierea unei familii, la eventuali moștenitori, pentru care să fie și mai motivat să câștige. Era, oricum, destul de circumspect, nefiind de acord ca în viața lui să intre vreo femeie cu obligații (doar nu pentru copiii altuia muncise el), având, în același timp, grijă ca femeia pe care ar fi luat-o de soție să nu fie o profitoare, care să urmărească numai avantajele materiale pe care o căsătorie cu el i le-ar fi oferit.
Iată că, fără să caute prea mult, femeia care îndeplinea condițiile dorite apăru în persoana unei proaspete angajate la firma lui, Otilia Jifcanu, 26 de ani, de profesie economistă. Nu mai fusese căsătorită, nu avea copii, arăta și foarte bine, o blondă înaltă, suplă. Se mutase de curând la Brașov, primise un apartament în urma unei moșteniri și părăsise orașul Bacău, unde locuise și lucrase până atunci,
Observă că patronul îi face o curtă discretă și acceptă acest lucru cu naturalețe, ba chiar cu plăcere, având în vedere faptul că acesta nu era de lepădat nici ca bărbat.
După un timp, relațiile lor deveniră tot mai apropiate, Otilia acceptând și câteva invitații la cină, în cele mai frumoase și elegante restaurante ale Brașovului, până când, într-o seară, rămase la Mugurel acasă.
Bărbatul a fost plăcut surprins de grația cu care Otilia știa să-și ofere farmecele, dar, în același timp, fu contrariat și un grăunte de neîncredere își făcu loc în mintea lui: o făcea cu naturalețe, era pur și simplu asta în firea ei, sau era rodul vreunei experiențe îndelungate? Nu avea cum să probeze acest lucru, așa că înlătură neîncrederea și, la trei luni de la începutul relației lor, îi propuse să se mute definitiv la el acasă, lucru pe care Otilia îl acceptă.
După un timp, bărbatul îi propuse să vândă sau să închirieze apartamentul pe care îl avea, dar Otilia nici nu vru să audă. Anițescu nu mai insistă.
Avea și el o cheie de acolo, mai mergea din când în când cu un client, cu care nu voia să discute afaceri la birou sau la restaurant, așa că, oricum, apartamentul își dovedea utilitatea.
Într-o zi, mergând până acolo, observă cu mirare că ușa nu se deschide. Era siguranța pusă și deci înăuntru se afla cineva. Nu avea niciun rost să se dea în spectacol, ieși din bloc și începu să pândească ieșirea celui care avea cheia.
Bănuia că Otilia se afla acolo cu vreun amant și clocotea de furie, gândindu-se că era atât de prostește înșelat.
Așteptă destul demult, dar, în afară de câteva persoane complet necunoscute care părăsiră blocul, nu văzu nimic care să-i îndreptățească temerile.
Nerăbdător, urcă din nou și încercă ușa, care, de această dată, se descuie fără probleme. Mirarea sa a fost însă alta: tot ce însemna aparatură electronică din apartament dispăruse. Deci în timp ce el își imagina că Otilia îl înșală cu un alt bărbat, în casă opera un hoț.
A anunțat poliția, care a sosit la fața locului.
Povestindu-le faptul că pândise în apropierea blocului și nu văzuse pe nimeni care să fi ieșit din casă cu bagaje mari, polițiștii traseră imediat concluzia că făptașul se afla mai aproape decât s-ar fi putut crede: în bloc.
Într-adevăr, hoțul a fost descoperit în persoana unui vecin de la un etaj superior, Pandele Marin, pușcăriaș de „profesie”, care mai avea la activ asemenea „mutări de mobilier”. Hoțul a fost arestat și s-a mutat pentru o perioadă la „însingurare”, iar Anițescu râde acum de propria prostie.
Relația cu Otilia e mai bună ca oricând, iar rolul lui Othello l-a lăsat în seama altora.
Chiriașa i-a comandat proprietăresei un coșciug
Frumoasă și plină de dorințe, asistenta Michaela Wolfer (27 de ani) nu lăsa să-i scape niciunul dintre pacienții care îi trezeau interesul. După ce se externau din Spitalul Central din Kreutzfeld (Germania), ei își continuau „tratamentul” în patul asistentei.
Michaela locuia cu chirie într-un imobil din zona centrală a orașului, a cărui proprietăreasă era Ingrid Tesser (58 de ani), o fată bătrână curioasă și certăreață.
Aceasta își spiona chiriașii și le impunea norme de conduită insuportabile. Pe motiv că tulbură liniștea, nimeni nu avea voie să asculte muzică după ora 22, să trântească ușile sau să ridice tonul.
Ingrid le desfăcea corespondența, asculta la uși și privea prin ferestre la ceea ce făceau vecinii ei.
Continua perindare a bărbaților prin apartamentul asistentei n-a scăpat ochiului vigilent al proprietăresei, care a hotărât să ia măsuri.
Într-o zi, a oprit-o pe Michaela pe scări, atrăgându-i atenția că are o comportare imorală, pe care ea nu o poate tolera. Tânăra a ridicat din umeri și și-a văzut de drum. Numai că Ingrid a devenit din ce în ce mai insistentă.
Atunci, Michaela a cerut unor case de comenzi, în numele proprietăresei, reviste porno și alimente dietetice. Când s-a încredințat că marfa comandată ajunsese la destinație, ea i-a dat lui Ingrid un telefon, spunându-i:
„E timpul să te bucuri de viață și să-i lași și pe alții s-o facă! Dar, ca să ai succes la bărbați, trebuie să dai jos din grăsime, așa că începi cu dieta!”
Înfuriată la culme, Ingrid a trimis pachetele înapoi, dar, după o săptămână, a primit altele, asemănătoare. Hărțuiala tinerei asistente a durat șapte luni, timp în care proprietăreasa a slăbit 15 kg.
Într-o seară a sunat la ușa Michaelei și i-a spus că, dacă nu încetează, o să se adreseze poliției.
„Doamnă Tesser, văd că acum arătați destul de bine! Dacă tot nu sunteți capabilă să atrageți un bărbat care să vă liniștească angoasele, puneți-vă capăt zilelor, ca să putem trăi în pace!” i-a răspuns aceasta, trântindu-i ușa în nas.
A doua zi, Michaela a fost chemată la poliție, unde i s-a dat un avertisment. De cum a ajuns acasă, ea a telefonat unei firme de pompe funebre, comandând, tot în numele doamnei Tesser, un sicriu și o coroană mortuară.
Marfa a fost livrată prompt, chiar a doua zi. Când a văzut coșciugul la ușa ei, Ingrid, care suferea de inimă, a făcut un infarct și a murit în drum spre spital.
Michaela Wolfer, acuzată de omor prin imprudență, a fost condamnată la cinci ani de închisoare. Sentința a fost pronunțată după un proces care a durat șapte luni.
Păgubașul a fost arestat împreună cu hoții
Stephan Grant (41 de ani), din Dove, Sussex (Anglia), era un om de afaceri cunoscut și respectat. Locuia împreună cu soția lui, Dani (38 de ani), și cei trei copii ai lor, într-o casă luxoasă din centrul orașului. Pentru că îi mergea foarte bine, era invidiat de unii oameni de afaceri. Acest lucru nu l-ar fi deranjat prea tare pe Stephan, dacă nu s-ar fi întâmplat un eveniment care a dus la controverse aprinse și la scăderea credibilității lui.
Într-o noapte, Stephan Grant a auzit zgomote ciudate din curtea casei lui. Intrigat, și-a aruncat ochii pe ecranul ceasului deșteptător: era ora 2:25.
S-a gândit că poate a visat ceva și de aceea s-a trezit brusc în mijlocul nopții.
Dar, pentru că nu putea să adoarmă, s-a gândit să se uite și în grădină, pentru că, în ultima vreme, casa lui fusese ținta mai multor spargeri. Oricum, sistemul de alarmă nu sunase deci nu putea fi nimic grav; era, poate, doar vreo pisică rătăcită.
Stephan s-a dat jos din pat, s-a uitat pe fereastră și a rămas înmărmurit. În curte erau patru oameni mascați, care veneau tiptil spre casa lui.
Stephan a intrat în panică. Și-a pus repede pe el ce a găsit la îndemână (halatul soției) și s-a dus să verifice alarma. Încercând să deschidă ușa cămării, pentru a ajunge la alarmă, și-a dat seama că îi fusese tăiat curentul, iar alarma era deconectată.
Atunci, amintindu-și că, în urmă cu o săptămână, patru spărgători încercaseră să pătrundă în casa lui și declanșaseră alarma, s-a repezit spre ieșire, a dat ușa în lături și a strigat la intrușii care încercau să pătrundă în casă, pe fereastră.
Când l-au auzit, spărgătorii au luat-o la fugă și au sărit gardul.
Stephan s-a luat după ei și a văzut că au urcat într-un imobil parcat vizavi. Stephan s-a hotărât brusc: îi va urmări pe hoți, îi va prinde și îi va duce la poliție. Grant s-a repezit la mașina lui și a demarat în trombă, luându-se după tâlhari.
A urmat o cursă nebună pe străzile orașului și, după 10 minute, Stephan a reușit să bareze drumul hoților, obligându-i să oprească mașina.
Până să-i poată imobiliza, doi dintre ei au apucat să fugă. Stephan a reușit să-i prindă pe ceilalți doi, Christian Black și Andreas Long.
Între timp, polițiștii au fost sesizați că un automobil care circula cu viteză excesivă fusese implicat într-un accident rutier. Când Stephan Grant se îndrepta spre poliție, cu cei doi hoți legați pe bancheta din spate, a fost oprit de patrulă.
Stephan a încercat să le explice ce s-a întâmplat, dar aspectul lui și, mai ales, halatul roz al soției sale i-au făcut pe polițiști să se îndoiască de povestea lui.
Grant a fost arestat, împreună cu cei doi hoți pe care îi prinsese. În plus, în mașina lui Stephan, polițiștii au găsit un revolver, iar pentru că Grant n-avea permis, a fost acuzat de port ilegal de armă. Cu toate că el încerca să le explice că habar n-are ce este cu acea armă, ofițerii nu l-au luat în seamă și l-au dus la arestul poliției.
Stephan Grant a luat legătura cu avocatul lui, căruia i-a povestit pe scurt ce s-a întâmplat. Dar, a doua zi, când soția lui a venit cu niște haine decente, tot orașul vuia că Stephan Grant fusese arestat pentru că a fost prins de poliție în travesti, alături de doi bărbați. Zvonul că este homosexual s-a răspândit rapid, iar vecinii și, în special, dușmanii, l-au alimentat, fabulând pe marginea lui.
Stephan Grant a fost acuzat că a circulat cu viteză excesivă. A fost amendat cu 250 de lire sterline. Acuzația de port ilegal de armă a fost retrasă, pentru că s-a dovedit că pistolul aparținea unuia dintre cei doi hoți.
Christian Black și Andreas Long au fost închiși, pentru că au încercat să pătrundă în locuința lui Grant. Apoi au fost prinși și acoliții lor.
Infractorul a fost prins fiindcă s-a îmbătat
O inedită performanță a fost realizată de Robert Pegall, în timp de șase luni, escrocul punându-și în valoare toate cunoștințele acumulate în meseria sa de bază care era... administrator de hotel!
Astfel, nu stătea într-un hotel mai mult de cinci zile, beneficiind de toate serviciile și mai ales de restaurantul așezământului. În felul acesta a înșelat peste 60 de hoteluri, cu note de plată neonorate variind între 1.000 și 2.500 de franci, după categorie.
A fost prins, până la urmă, de jandarmii dintr-un orășel girondin pentru că a uitat să părăsească hotelul în a cincea zi, deoarece întrecuse măsura la whisky. A șasea zi, dimineața, i-a fost fatală.
Într-o seară, Maria Nicolau, de 80 de ani, din Bacău, a fost jefuită în timp ce se plimba pe strada Bucegi.
Astfel, în momentul în care a ajuns în fața Școlii Nr. 8, a fost ajunsă din urmă de o femeie, care i-a smuls lanțul de aur și pandativul de la gât. Hoața a zbughit-o, dar a avut surpriza să fie prinsă din urmă de bătrânică.
Maria Nicolau a pocnit-o, după care în ajutorul ei au sărit câțiva trecători.
Poliția a sosit la fața locului și hoața a fost identificată în persoana Luciei Moșneguț, de 44 de ani. Însă nimeni n-a aflat secretul vitalității bătrânei, care, în văzul unor cetățeni, a alergat ca o căprioară și a bătut-o pe hoață.
Singură împotriva infractorilor
Femeia are 72 de ani și locuiește, mai mult singură, la o fermă din Texas. Cei doi băieți ai ei muncesc la Austin, la peste 50 de kilometri distanță și o vizitează în weekend.
Donna Stickwell, protagonista acestei întâmplări, relata că, acum patru ani, a regretat când și-a cumpărat un revolver cu 150 de dolari; n-o ducea prea bine cu banii, dar îi murise soțul și se simțea în siguranță dacă avea o armă în casă. Nu avea atunci să bănuiască faptul că acea investiție îi va aduce foloase de o sută de ori mai mari.
În vara anului trecut, Donna a angajat doi zilieri, pentru munca de sezon la fermă. De obicei, pentru astfel de ocazii nu se cereau niciun fel de referințe.
Cei doi, care s-au prezentat sub nume false, stăteau într-o locuință de serviciu, în apropierea grajdului. Soames și Martin, cei doi angajați temporar, plănuiau să dea lovitura după încheierea recoltatului și deci după strângerea unei sume importante de bani. Numai că ei văzuseră în casa fermierei câteva obiecte din aur și argint și niște interesante obiecte de cult ale indienilor, și se hotărâseră să dea lovitura cât mai repede.
Într-o seară, pe când femeia îi invitase (după obiceiul locului) la un ceai cu fursecuri, zilierii s-au repezit la ea și au imobilizat-o, legând-o cu o funie de un scaun. Apoi, crezându-se în deplină siguranță, au început să adune lucrurile prețioase din casă.
Donna purta în permanență un inel cu piatră prețioasă, amintire de la defunctul soț. Cu mișcări disperate, ea a reușit să-și taie legăturile de la mâini, folosind muchiile ascuțite ale pietrei inelului, după care s-a furișat în bucătărie. Dintr-un sertar a scos revolverul și, cu un curaj nebănuit la vârsta ei, a domolit zelul celor doi borfași, amenințându-i cu arma. Apoi i-a închis într-o cameră și a telefonat la poliție.
Până să ajungă la fața locului mașina șerifului, infractorii au reușit să fugă, spărgând fereastra. Donna a țintit și a apăsat pe trăgaci. Abia atunci și-a amintit că uitase să încarce arma... Dar esențialul se făcuse.
Poliția i-a prins în scurt timp pe cei doi fugari.
Surpriza plăcută s-a produs când autoritățile i-au înmânat un cec de 15.000 de dolari (cât 100 de revolvere), recompensa pentru sprijinul adus la capturarea celor doi suspecți, căutați de peste 2 ani.
Nimeni n-a crezut-o când a declarat că atunci voise să tragă pentru prima oară cu revolverul.
O bătrână l-a înjunghiat pe agresorul său
În 5 iunie 1994, Irene Bonner din Brooklyn (SUA), fiind atacată de un tânăr care voia să-i smulgă poșeta, l-a bătut pe agresor, pentru ca apoi să scoată un cuțit și să-l înjunghe. Irene Booner (83 de ani), fostă practicantă de arte marțiale, nu și-a pierdut cumpătul în fața lui Grandy O Bannon (18 ani), atunci când acesta a atacat-o.
Bătrâna i-a imobilizat mâinile, apoi, cu două lovituri de picior, l-a doborât la pământ. A scos apoi un cuțit dintr-o teacă pe care o purta la șold și l-a înjunghiat în stomac pe agresorul ei.
Acesta a leșinat, iar ea a chemat telefonic poliția, care l-a arestat pe O Bannon.
Bătrâna a povestit că tocmai se întorcea, pe înserate, de la cumpărături, când a fost atacată de un tânăr care a vrut să-i smulgă poșeta din mână.
„Nu m-am speriat, pentru că, pe lângă faptul că el era scund și slab, în tinerețe am practicat arte marțiale”, a mărturisit ea.
De când a mai fost victima unui atac asemănător, în urmă cu doi ani, octogenara poartă în permanență asupra ei un cuțit cu lama de 15 cm.
„Deși îl bătusem pe nemernic, el a început să țipe ca din gură de șarpe, așa că l-am înjunghiat. Oricum, nu-mi dau seama cum de a crezut pipernicitul ăla că mă poate doborî pe mine, care eram de două ori mai solidă decât el. Îmi pare rău că nu l-am omorât!”
După ce a fost externat din spital, O Bannon a fost acuzat de agresiune fizică și tentativă de jaf, fiind condamnat la doi ani de închisoare.
O mămică - martoră la divorțul dintre ginere și fiică
La Tribunalul Civil din Cernăuți s-a înfățișat ieri un caz foarte interesant de divorț, care a fost comentat apoi cu aprindere în tot orașul și care merită să fie relevat.
Este vorba de tânărul însurățel Ilie Gagniuc, care s-a prezentat justiției, cerând să fie despărțit de tânăra sa jumătate, pe motiv că, din vina ei proprie și exclusivă, s-a întrodus în proaspăta căsnicie o aversiune de neînlăturat.
- Cum așa? întrebă judecătorul mirat.
- Foarte simplu, răspunde indignat pretinsul încornorat, a comis un adulter!
- Așa...! Să vedem ce spun martorii.
Președintele nu isprăvise încă bine vorba, că în sală intră mama acuzatei, o doamnă cam de vreo 60 de ani, dar destul de bine făcută ca să mai placă, purtând în brațe o fetiță de vreo doi-trei săptămâni. Și, plângând amarnic, ea se adresă magistraților:
- Nu-l credeți, domnilor judecători, pe acest mizerabil! Fiica mea e cinstită. El e acela care o trădează! Cu mine...! Și, ca dovadă, uitați-vă la acest copilaș, care - mărturisesc cu destulă rușine - e născut de mine, dar îi aparține și lui, în calitate de tată! Mi-a sucit capul cu atențiile lui de ginere cumsecade și iubitor.
Se înțelege că, după vociferări și chiote de mirare, au început confruntările și controversele, până când, în cele din urmă, tatăl a trebuit săă-și recunoască odrasla.
Deocamdată, din pricina acestei mărturii senzaționale, procesul a fost amânat.
Acum e întrebarea: în ce grad de rudenie stau soțul, soția, mama și copilul? Fetița e în același timp soră vitregă și soră bună cu soția, fiică și cumnată cu soțul și copil, fiică, dar și nepoată a soacrei. Desigur, unui învățat genealog nu i-ar fi tocmai greu să mai descopere acestui caz și alte grade de rudenie...
(„Universul”, 2 octombrie 1919)
Catrințele „țărăncuțelor” ascundeau pistoale și alte cele
Jandarmii din comuna Petriceni (Bucovina), sesizați de reclamața lui Gheorghe Nosocea, care, înapoindu-se de la Rădăuți, a fost atacat și jefuit de bandiți în pădurea Lechilenești, au recurs la un truc ingenios pentru a-i prinde pe jefuitori.
Deghizându-se în straie femeiești, au intrat în numita pădure, unde au început să chiuie și să cânte. Bandiții, atrași de vocile prefăcute ale jandarmilor, s-au năpustit asupra lor, crezând că au de-a face cu un grup de țărănci întoarse de la târg. Aveau intenția să le târască în ascunzătoarea lor, spre a se „distra”.
Spre decepția lor, care erau atât de dornici de muieri, au constatat că au de-a face cu o patrulă de jandarmi, care, la un semnal anume, au scos de sub catrințe pistoalele și cătușele.
Sub amenințarea armelor, bandiții au fost legați fedeleș.
Duși la postul de jandarmi, tâlharii au fost identificați în persoana sătenilor Nicolae Gedaș, Artemie Gusit și Haralambie Vasile, stabilindu-se, totodată, că au la activul lor numeroase spargeri și atacuri banditești.
(„Universul”, 9 iulie 1934)
Genți cu șocuri electrice împotriva hoților
Lucrătorii unei companii sud-africane au avut o idee ingenioasă pentru a scădea rata infracționalității. Astfel, aceștia au creat poșete și valize care electrocutează.
Gențile nu se deosebesc prin nimic de celelalte, dar sunt dotate cu un sistem electric care poate descărca 50.000 de volți, în momentul în care este activat. Șocul electric îl determină pe hoț să arunce din mână geanta furată, în timp ce o sirenă declanșată în același moment atrage atenția trecătorilor asupra răufăcătorului. Sistemul este activat prin telecomandă.
Purtătorul de cuvânt al producătorului, Force Stun Technology, a declarat, pentru cotidianul „The Citizen”, că șocul electric este destul de puternic, dar nu mortal.
În timp ce Othello pândea afară, în casă opera un hoț
Mugurel Anițescu era, la cei 38 de ani ai săi, un om cu mai toate problemele financiare rezolvate. Terminase cu mulți ani în urmă o facultate, era inginer constructor, în anul 1990, având destulă experiență, plecase cu o firmă în Germania, iar la întoarcere, cu banii acumulați, reușise să-și deschidă o firmă proprie, cu profil de construcții, în orașul de baștină, Brașov. Singurul capitol care nu-l mulțumea pe proaspătul patron era viața de familie.
O căsătorie pe care o contractese în timpul facultății și din care rezultase un copil dăduse greș, iar relații cu persoanele de sex feminin, pe care Mugurel Anițescu le avusese, fuseseră sporadice și fără niciun viitor. Atlfel spus, simple aventuri.
Apropiindu-se de 40 de ani, M.A. a început să se gândească mai serios la întemeierea unei familii, la eventuali moștenitori, pentru care să fie și mai motivat să câștige. Era, oricum, destul de circumspect, nefiind de acord ca în viața lui să intre vreo femeie cu obligații (doar nu pentru copiii altuia muncise el), având, în același timp, grijă ca femeia pe care ar fi luat-o de soție să nu fie o profitoare, care să urmărească numai avantajele materiale pe care o căsătorie cu el i le-ar fi oferit.
Iată că, fără să caute prea mult, femeia care îndeplinea condițiile dorite apăru în persoana unei proaspete angajate la firma lui, Otilia Jifcanu, 26 de ani, de profesie economistă. Nu mai fusese căsătorită, nu avea copii, arăta și foarte bine, o blondă înaltă, suplă. Se mutase de curând la Brașov, primise un apartament în urma unei moșteniri și părăsise orașul Bacău, unde locuise și lucrase până atunci,
Observă că patronul îi face o curtă discretă și acceptă acest lucru cu naturalețe, ba chiar cu plăcere, având în vedere faptul că acesta nu era de lepădat nici ca bărbat.
După un timp, relațiile lor deveniră tot mai apropiate, Otilia acceptând și câteva invitații la cină, în cele mai frumoase și elegante restaurante ale Brașovului, până când, într-o seară, rămase la Mugurel acasă.
Bărbatul a fost plăcut surprins de grația cu care Otilia știa să-și ofere farmecele, dar, în același timp, fu contrariat și un grăunte de neîncredere își făcu loc în mintea lui: o făcea cu naturalețe, era pur și simplu asta în firea ei, sau era rodul vreunei experiențe îndelungate? Nu avea cum să probeze acest lucru, așa că înlătură neîncrederea și, la trei luni de la începutul relației lor, îi propuse să se mute definitiv la el acasă, lucru pe care Otilia îl acceptă.
După un timp, bărbatul îi propuse să vândă sau să închirieze apartamentul pe care îl avea, dar Otilia nici nu vru să audă. Anițescu nu mai insistă.
Avea și el o cheie de acolo, mai mergea din când în când cu un client, cu care nu voia să discute afaceri la birou sau la restaurant, așa că, oricum, apartamentul își dovedea utilitatea.
Într-o zi, mergând până acolo, observă cu mirare că ușa nu se deschide. Era siguranța pusă și deci înăuntru se afla cineva. Nu avea niciun rost să se dea în spectacol, ieși din bloc și începu să pândească ieșirea celui care avea cheia.
Bănuia că Otilia se afla acolo cu vreun amant și clocotea de furie, gândindu-se că era atât de prostește înșelat.
Așteptă destul demult, dar, în afară de câteva persoane complet necunoscute care părăsiră blocul, nu văzu nimic care să-i îndreptățească temerile.
Nerăbdător, urcă din nou și încercă ușa, care, de această dată, se descuie fără probleme. Mirarea sa a fost însă alta: tot ce însemna aparatură electronică din apartament dispăruse. Deci în timp ce el își imagina că Otilia îl înșală cu un alt bărbat, în casă opera un hoț.
A anunțat poliția, care a sosit la fața locului.
Povestindu-le faptul că pândise în apropierea blocului și nu văzuse pe nimeni care să fi ieșit din casă cu bagaje mari, polițiștii traseră imediat concluzia că făptașul se afla mai aproape decât s-ar fi putut crede: în bloc.
Într-adevăr, hoțul a fost descoperit în persoana unui vecin de la un etaj superior, Pandele Marin, pușcăriaș de „profesie”, care mai avea la activ asemenea „mutări de mobilier”. Hoțul a fost arestat și s-a mutat pentru o perioadă la „însingurare”, iar Anițescu râde acum de propria prostie.
Relația cu Otilia e mai bună ca oricând, iar rolul lui Othello l-a lăsat în seama altora.
Chiriașa i-a comandat proprietăresei un coșciug
Frumoasă și plină de dorințe, asistenta Michaela Wolfer (27 de ani) nu lăsa să-i scape niciunul dintre pacienții care îi trezeau interesul. După ce se externau din Spitalul Central din Kreutzfeld (Germania), ei își continuau „tratamentul” în patul asistentei.
Michaela locuia cu chirie într-un imobil din zona centrală a orașului, a cărui proprietăreasă era Ingrid Tesser (58 de ani), o fată bătrână curioasă și certăreață.
Aceasta își spiona chiriașii și le impunea norme de conduită insuportabile. Pe motiv că tulbură liniștea, nimeni nu avea voie să asculte muzică după ora 22, să trântească ușile sau să ridice tonul.
Ingrid le desfăcea corespondența, asculta la uși și privea prin ferestre la ceea ce făceau vecinii ei.
Continua perindare a bărbaților prin apartamentul asistentei n-a scăpat ochiului vigilent al proprietăresei, care a hotărât să ia măsuri.
Într-o zi, a oprit-o pe Michaela pe scări, atrăgându-i atenția că are o comportare imorală, pe care ea nu o poate tolera. Tânăra a ridicat din umeri și și-a văzut de drum. Numai că Ingrid a devenit din ce în ce mai insistentă.
Atunci, Michaela a cerut unor case de comenzi, în numele proprietăresei, reviste porno și alimente dietetice. Când s-a încredințat că marfa comandată ajunsese la destinație, ea i-a dat lui Ingrid un telefon, spunându-i:
„E timpul să te bucuri de viață și să-i lași și pe alții s-o facă! Dar, ca să ai succes la bărbați, trebuie să dai jos din grăsime, așa că începi cu dieta!”
Înfuriată la culme, Ingrid a trimis pachetele înapoi, dar, după o săptămână, a primit altele, asemănătoare. Hărțuiala tinerei asistente a durat șapte luni, timp în care proprietăreasa a slăbit 15 kg.
Într-o seară a sunat la ușa Michaelei și i-a spus că, dacă nu încetează, o să se adreseze poliției.
„Doamnă Tesser, văd că acum arătați destul de bine! Dacă tot nu sunteți capabilă să atrageți un bărbat care să vă liniștească angoasele, puneți-vă capăt zilelor, ca să putem trăi în pace!” i-a răspuns aceasta, trântindu-i ușa în nas.
A doua zi, Michaela a fost chemată la poliție, unde i s-a dat un avertisment. De cum a ajuns acasă, ea a telefonat unei firme de pompe funebre, comandând, tot în numele doamnei Tesser, un sicriu și o coroană mortuară.
Marfa a fost livrată prompt, chiar a doua zi. Când a văzut coșciugul la ușa ei, Ingrid, care suferea de inimă, a făcut un infarct și a murit în drum spre spital.
Michaela Wolfer, acuzată de omor prin imprudență, a fost condamnată la cinci ani de închisoare. Sentința a fost pronunțată după un proces care a durat șapte luni.
Păgubașul a fost arestat împreună cu hoții
Stephan Grant (41 de ani), din Dove, Sussex (Anglia), era un om de afaceri cunoscut și respectat. Locuia împreună cu soția lui, Dani (38 de ani), și cei trei copii ai lor, într-o casă luxoasă din centrul orașului. Pentru că îi mergea foarte bine, era invidiat de unii oameni de afaceri. Acest lucru nu l-ar fi deranjat prea tare pe Stephan, dacă nu s-ar fi întâmplat un eveniment care a dus la controverse aprinse și la scăderea credibilității lui.
Într-o noapte, Stephan Grant a auzit zgomote ciudate din curtea casei lui. Intrigat, și-a aruncat ochii pe ecranul ceasului deșteptător: era ora 2:25.
S-a gândit că poate a visat ceva și de aceea s-a trezit brusc în mijlocul nopții.
Dar, pentru că nu putea să adoarmă, s-a gândit să se uite și în grădină, pentru că, în ultima vreme, casa lui fusese ținta mai multor spargeri. Oricum, sistemul de alarmă nu sunase deci nu putea fi nimic grav; era, poate, doar vreo pisică rătăcită.
Stephan s-a dat jos din pat, s-a uitat pe fereastră și a rămas înmărmurit. În curte erau patru oameni mascați, care veneau tiptil spre casa lui.
Stephan a intrat în panică. Și-a pus repede pe el ce a găsit la îndemână (halatul soției) și s-a dus să verifice alarma. Încercând să deschidă ușa cămării, pentru a ajunge la alarmă, și-a dat seama că îi fusese tăiat curentul, iar alarma era deconectată.
Atunci, amintindu-și că, în urmă cu o săptămână, patru spărgători încercaseră să pătrundă în casa lui și declanșaseră alarma, s-a repezit spre ieșire, a dat ușa în lături și a strigat la intrușii care încercau să pătrundă în casă, pe fereastră.
Când l-au auzit, spărgătorii au luat-o la fugă și au sărit gardul.
Stephan s-a luat după ei și a văzut că au urcat într-un imobil parcat vizavi. Stephan s-a hotărât brusc: îi va urmări pe hoți, îi va prinde și îi va duce la poliție. Grant s-a repezit la mașina lui și a demarat în trombă, luându-se după tâlhari.
A urmat o cursă nebună pe străzile orașului și, după 10 minute, Stephan a reușit să bareze drumul hoților, obligându-i să oprească mașina.
Până să-i poată imobiliza, doi dintre ei au apucat să fugă. Stephan a reușit să-i prindă pe ceilalți doi, Christian Black și Andreas Long.
Între timp, polițiștii au fost sesizați că un automobil care circula cu viteză excesivă fusese implicat într-un accident rutier. Când Stephan Grant se îndrepta spre poliție, cu cei doi hoți legați pe bancheta din spate, a fost oprit de patrulă.
Stephan a încercat să le explice ce s-a întâmplat, dar aspectul lui și, mai ales, halatul roz al soției sale i-au făcut pe polițiști să se îndoiască de povestea lui.
Grant a fost arestat, împreună cu cei doi hoți pe care îi prinsese. În plus, în mașina lui Stephan, polițiștii au găsit un revolver, iar pentru că Grant n-avea permis, a fost acuzat de port ilegal de armă. Cu toate că el încerca să le explice că habar n-are ce este cu acea armă, ofițerii nu l-au luat în seamă și l-au dus la arestul poliției.
Stephan Grant a luat legătura cu avocatul lui, căruia i-a povestit pe scurt ce s-a întâmplat. Dar, a doua zi, când soția lui a venit cu niște haine decente, tot orașul vuia că Stephan Grant fusese arestat pentru că a fost prins de poliție în travesti, alături de doi bărbați. Zvonul că este homosexual s-a răspândit rapid, iar vecinii și, în special, dușmanii, l-au alimentat, fabulând pe marginea lui.
Stephan Grant a fost acuzat că a circulat cu viteză excesivă. A fost amendat cu 250 de lire sterline. Acuzația de port ilegal de armă a fost retrasă, pentru că s-a dovedit că pistolul aparținea unuia dintre cei doi hoți.
Christian Black și Andreas Long au fost închiși, pentru că au încercat să pătrundă în locuința lui Grant. Apoi au fost prinși și acoliții lor.
Infractorul a fost prins fiindcă s-a îmbătat
O inedită performanță a fost realizată de Robert Pegall, în timp de șase luni, escrocul punându-și în valoare toate cunoștințele acumulate în meseria sa de bază care era... administrator de hotel!
Astfel, nu stătea într-un hotel mai mult de cinci zile, beneficiind de toate serviciile și mai ales de restaurantul așezământului. În felul acesta a înșelat peste 60 de hoteluri, cu note de plată neonorate variind între 1.000 și 2.500 de franci, după categorie.
A fost prins, până la urmă, de jandarmii dintr-un orășel girondin pentru că a uitat să părăsească hotelul în a cincea zi, deoarece întrecuse măsura la whisky. A șasea zi, dimineața, i-a fost fatală.
vineri, 27 iulie 2018
Infractori ghinioniști, Traian Tandin
Spărgătorul striga: „Fără violență!”
Vasile Breabănu, de 38 de ani, din Miercurea Ciuc, era un spărgător experimentat. Ce-i drept, avusese și multe ghinioane, dovadă fiind bogatul său cazier judiciar. Un „cearceaf” de condamnări. Dar, ce să-i faci, asta-i meseria și se riscă foarte mult.
Proaspăt ieșit de la „mititica”, s-a hotărât să-și reînceapă „lucrul” în municipiul Cluj-Napoca. Tot ochind unde să dea lovitura, a nimerit într-un bloc cu zece etaje din cartierul Mânăștiur. Un bloc dichist, cu scări curate și locatari gospodari.
Pe ușa unui apartament a zărit inscripția „Profesor doctor M.B.”
„Hopa! Ăsta e plin de lovele!” și-a zis.
A sunat la ușa apartamentului de mai multe ori, însă nu i-a răspuns nimeni. A râs în barbă și și-a scos levierul din servietă. O mișcare, două, trei... și ușa a cedat. A intrat repede înăuntru și s-a apucat de strâns cu hărnicie.
Din nefericire, încă, pentru el, fusese văzut, pe vizor, de vecina de la apartamentul de vizavi, o femeie cam curioasă. Aceasta, auzind că sună cineva la „dom profesor”, și-a lipit imediat ochiul de cilindrul de sticlă și a văzut ce poate n-ar dori să mai vadă în viața ei: cum se dă o spargere.
Apoi, tremurând toată, și-a alertat discret vecinii.
Când spărgătorul a ieșit din apartament cu două geamantane burdușite a rămas ca fulgerat. Era înconjurat de cinci bărbați înarmați cu răngi, bâte și baltage.
Intuind de-l așteaptă, el a lăsat geamantanele jos și a început să strige cât îl ținea gura:
„Fără violență! Fără violență!”
Trei femei au bătut măr un hoț
De o bună bucată de vreme, personalul unui magazin din Timișoara reclama la Secția 2 Poliție sustragerea de către o persoană necunoscută a mai multor produse alimentare și sticle cu băuturi alcoolice. Acest fapt i-a determinat pe angajații acelui magazin să fie mai vigilenți.
Astfel că, după câteva zile, o gestionară, o vânzătoare și o casieriță au reușit prinderea în flagrant a hoțului.
Tudor Ovidiu, de 24 de ani, din Timișoara, a fost bătut și imobilizat de cele trei femei, până la sosirea organelor de poliție. Tânărul a fost prins „cu mâța-n sac”: un salam și o sticlă de vodcă, pe care le ascunsese sub geacă.
„N-aș vrea să mai trăiesc niciodată asemenea momente, a declarat tânărul infractor. Recunosc că le-am furat, de ce să mint, dacă erau căscate... dar când m-au prins, a fost vai de cojocul meu. Abia atunci am înțeles, pe pielea mea, că răzbunarea femeilor nu se compară cu nimic pe lume... Lovesc mai tare decât bărbații și își aleg puntele cele mai vulnerabile ale corpului. Acum n-are rost să mă plâng că am rămas și fără câțiva dinți, față de loviturile pe care le-am primit în părțile sensibile.”
Deși era paralizat, a prins doi tâlhari înarmați
La începutul lunii iulie 2002, Roland Beaudreault (34 de ani), un paraplegic din Ford Lauderdale, Florida (SUA), a reușit să prindă doi bandiți înarmați care atacaseră o tânără, în miezul zilei.
„Mă aflam în căruciorul meu cu rotile, lângă o parcare, când am văzut doi indivizi, înarmați cu pistoale, atacând o tânără. După ce i-au smuls poșeta, s-au suit în mașina lor și au fugit de la locul faptei. Fără să stau prea mult pe gânduri, intuind care va fi traseul lor, m-am îndreptat spre cea mai apropiată intersecție și am blocat traficul rutier. Bineînțeles, toți șoferii au îndeput să claxoneze și să înjure, dar eu, păstrându-mi calmul, mi-am îndreptat căruciorul spre mașina bandiților, care nu-și dăduseră seama ce se întâmplă. Când unul dintre ei a coborât din mașină, l-am călcat pe picioare cu roțile căruciorului și, smulgându-i din mână telefonul celular, am chemat de urgență poliția. Ceilalți șoferi realizând ce se întâmplă, mi-au sărit în ajutor și indivizii au fost imobilizați, înainte de sosirea polițiștilor”, a declarat Ronald Beaudreault, care a paralizat în urmă cu 16 ani.
Pentru a-l răsplăti pentru curajul lui, polițiștii i-au oferit un automobil nou-nouț, proiectat special pentru a răspunde nevoilor invalidului.
O călugăriță a bătut doi tâlhari boschetari
Într-o zi, în jurul amiezii, în Gara de Vest a Ploieștului, cetățenii care se aflau aici au fost martorii unei scene mai puțin obișnuite: o călugăriță jefuită de doi boschetari care-și fac veacul prin gară le-a tras acestora o mamă de bătaie, până și-a recuperat cele două sacoșe furate.
Între două vârste, femeia îmbrăcată în veștminte negre, monahale, aștepta trenul de Târgoviște, la linia a treia. La picioarele ei, două traiste mari se odihneau liniștite. Călugărița stătea retrasă într-o parte. Stătea pe gânduri, privind fără țintă.
Doi boschetari ai gării, unul tânăr, la vreo 20 de ani, altul mai în vârstă, având spre 50 de ani, s-au năpustit deodată spre ea, smulgând fiecare câte o sacoșă. Trezită brusc din meditație, călugărița a pus mâna pe ei.
Spre surprinderea celorlalți călători, ea a început să-i tragă de păr, să dea cu pumnii și cu picioarele în boschetari.
Ai fi zis că se filmează o scenă dintr-un film de acțiune sau dintr-o comedie.
Apoi, călugărița și-a recuperat sacoșele.
Miruindu-l cu Biblia, un preot a capturat un tâlhar
Sterling Tillotson (67 de ani), un preot din Adelaide (Australia), a dejucat planurile unui tâlhar înarmat, care încerca să jefuiască un magazin de bijuterii. Tillotson l-a altoit de câteva ori în cap cu Biblia, până când individul a leșinat.
Văzând că un bărbat cu pistol în mână intra în magazinul de bijuterii prin dreptul căruia tocmai trecea, preotul Steling Tillotson nu și-a pierdut cumpătul, ci a mers tiptil în spatele tâlharului și l-a miruit zdravăn cu Biblia.
Hoțul n-a putut schița niciun gest, pentru că Tillotson l-a mai izbit de câteva ori cu Biblia cartonată.
„Spărgătorul a început să se clatine, dar încă se mai ținea pe picioare. O clipă mi-a fost tare milă de el, dar am continuat să-l lovesc cu Sfânta Scriptură, până când s-a prăbușit ca un sac de cartofi! a declarat preotul. Voiam să scot diavolul din el. Cred că am reușit, de vreme ce, acum, hoțul se căiește!”
Într-adevăr, atunci când și-a revenit, la spital, hoțul, John Jeffries, a declarat:
„Îmi pare rău că am încercat să jefuiesc magazinul, dar am făcut asta pentru că familia mea murea de foame. Totuși, cel mai rău lucru e că l-am întâlnit pe preotul ăsta vrăjitor și hotărât”.
Sterling Tillotson a reușit să-l convingă pe proprietarul magazinului de bijuterii să nu depună plângere împotriva lui Jeffries, afirmând chiar că are de gând să-i doneze niște bani familiei acestuia, din fondurile bisericii.
O călugăriță a imobilizat un tâlhar
Sora Maria Rosario, care aparține Ordinului Stigmatelor, a remarcat un bărbat care dădea târcoale chiliilor mănăstirii din Francavilla Fontana de lângă Brindisi (Italia). Bărbatul tocmai jefuise aripa mănăstirii în care locuiau preoții.
Sora Maria Rosario s-a angajat într-o luptă corp la corp, reușind să-l imobilizeze până la sosirea carabinierilor.
La Francavilla Fontana se află o mănăstire aparținând preoților capucini, împărțită în două aripi separate. Una este ocupată de preoți, iar în cealaltă locuiesc călugărițele din Ordinul Stigmatelor. Aceasta este mănăstirea ochită de Antonio Catalano (25 de ani), din San Paolo.
Antonio elaborase un plan care i s-a părut a fi perfect: să intre în chiliile preoților imediat după terminarea slujbei duminicale, profitând de acel du-te-vino al credincioșilor de la ora respectivă. Nu spera într-o pradă prea bogată, tot ce dorea era să se redreseze cu banii și, în primul rând, să-și ducă la capăt planul fără să întâmpine rezistență.
Într-o dimineață de duminică, Antonio Catalano s-a prezentat la biserică și a asistat la slujbă, până aproape de final, când a considerat că a venit momentul să-și pună planul în aplicare. Cuvintele preotului care îndemnau la credință și bunătate, n-au avut efect asupra lui Antonio Catalano.
„N-am șovăit nicio clipă, înainte de a porni să jefuiesc chiliile preoților”, a declarat el ulterior.
De cum au fost pronunțate cuvintele: „Slujba a luat sfârșit. Mergeți în pace.” Catalano s-a îndreptat spre ieșire, dar, fără să bage nimeni de seamă, a ieșit pe ușa de serviciu, care duce la chilii. Nimeni nu l-a deranjat, putând „opera” în liniște. Atenția lui s-a concentrat asupra portofelelor preoților, dar sacul cu care venise s-a umplut și cu obiecte de cult valoroase.
În timp ce se afla într-una dintre chilii, a auzit zgomot de pași pe culoar. A ieșit cât a putut de repede, încercând să dispară cât nu era prea târziu. Dar n-a reușit. Cea care l-a văzut a fost sora Maria Rosario.
„Nu mergea ca un om normal. Încerca să fugă cu un sac în spate”, le-a povestit sora carabinierilor.
Dându-și seama că e un hoț, a fugit după el pe culoar, reușind să-l prindă. I-a înconjurat gâtul cu mâinile, strângând cât putea.
Hoțul, care nu se aștepta la o reacție atât de energică din partea unei maici, a trebuit să depună eforturi pentru a se elibera din strânsoare.
Antonio Catalano și sora Maria Rosario s-au prăbușit, dar strigătele ei au fost auzite de preoți și de celelalte maici aflate în mănăstire.
Cu un ultim efort, hoțul a luat-o la fugă. Dar femeia l-a surprins din nou: deși se împiedica în hainele ei de călugăriță, ea s-a ridicat repede, a înhățat prima mătură care i-a căzut în mână și a început s-l croiască. Hoțul s-a împiedicat și, în cădere, a tras-o după el și pe sora Maria Rosario, angajându-se din nou într-o luptă corp la corp. De această dată, însă, femeia nu mai avea aceeași putere și a fost răzbită.
Văzând că sora nu mai reprezintă un pericol pentru el, Antonio și-a luat sacul și a încercat să iasă din mănăstire.
Dar, în fața lui, culoarul era plin de preoții alarmați de strigătele Mariei Rosario. Hoțul s-a oprit și, profitând de nehotărârea lui, călugărița i s-a agățat de gât, imobilizându-l. Deși preoții i-au spus că se vor ocupa ei de răufăcător, femeia a refuzat să-i dea drumul, până la sosirea carabinierilor.
Antonio Catalano a fost arestat. În celula lui, el meditează nu numai la cea de-a șaptea poruncă: „Nu fura”, ci și la neașteptatele calități fizice ale uneia dintre maicile Ordinului Stigmatelor, care a fost poreclită „sora Rambo”.
O fetiță de numai patru ani și-a învins răpitorii
Confetti, serpentine multicolore, baloane cu forme din cele mai năstrușnice. Muzică, dans, veselie și chiote. În această atmosferă se desfășura carnavalul de sfârșit de an al unei grădinițe din localitatea Peoria, statul american Illinois.
Sonia Wills, de patru ani, fusese înveșmântată de mama ei cu un costum de cosmonaut, făcut ca la carte, dintr-un material special. Buna dispoziție era în toi, cine și-ar fi putut imagina drama ce urma să se petreacă?
Căci, lăsând-o pe Sonia nesupravegheată, fetița a ieșit în curte la joacă; doamna Wills a constatat că fiica ei a dispărut și nimeni nu putea să-i dea vreo relație.
Ce se întâmplase? O bandă specializată în răpirea copiilor urmărise discret petrecerea și Dona Krooks, șefa infractorilor, pusese ochii pe Sonia. Cu o tehnică specială pentru astfel de cazuri, Dona o ademenise pe fetiță până la mașina parcată în apropiere. Restul a fost un fleac.
Numai că făptașii habar n-aveau cu ce copil neastâmpărat și pus pe șotii s-au „pricopsit”. Micuța Sonia avea mania prizelor, fapt pentru care părinții făcuseră tot felul de amenajări protectoare la instalația electrică a casei.
Ajunși la reședința lor, răpitorii au lăsat „prada” în seama lui Gibbs, urmând ca la orele serii să ia legătura cu familia Wills pentru a cere răscumpărarea.
După numai o oră de sechestrare și după ce s-a oprit din plâns, Sonia și-a amintit de meteahna ei și a ochit o priză din încăpere. S-a repezit la priză și a introdus în ea ștecărul unui aparat de prăjit pânie aflat în apropiere.
Gibbs, gardianul, a fost luat prin surprindere. El știa că aparatul e defect, dar nu mai putea face nimic.
S-a produs un scurtcircuit și instalația electrică învechită a luat foc. Incendiul s-a răspândit cu repeziciune, iar Gibbs, panicat, a dat alarma. Fumul îl îneca, dar nu și pe Sonia, care purta în continuare costumul de cosmonaut, cu o cască imensă pe cap.
Răpitorii au încercat să fugă cu fetița, dar vecinii, speriați la rândul lor, și-au dat seama că e ceva neobișnuit cu acel copil luat pe sus și dus la mașină. A fost anunțată poliția și, pe baza semnalmentelor și datorită barajelor rutiere, infractorii au fost localizați și prinși. În mai puțin de o oră, fiica răpită era din nou în brațele mamei sale.
Pentru Sonia, totul a fost o joacă și n-a înțeles prea bine lacrimile părinților. Pentru ea, carnavalul putea continua.
O fetiță i-a sfărâmat dinții celui care voia s-o violeze
Otto Karlowitz era în aparență un locuitor pașnic al orașului german Bad-Wurtemburg. Se stabilise în această localitate în urmă cu doi ani. Puțini oamenii îi cunoșteau trecutul. El fusese eliverat de aproximativ trei ani din închisoare, unde executase o pedeapsă pentru răpirea și violarea unei fetițe de șapte ani.
În ultimele luni, Otto se ferea, ca de foc, să stea singur cu copiii. Dar ceasul rău l-a făcut să iasă la cumpărături la supermarketul din oraș. Aici, în aglomerație, o fetiță blondă, cu ochii albaștri, având lacrimi în obraji, întreba pe toată lumea:
„Unde este bunica?”
Ce se întâmplase? Micuța Heidi Brunner, în vârstă de 4 ani, venise la magazin, împreună cu bunica ei, de 63 de ani, Anne-Marie Brunner. În timp ce femeia se uita la niște manechine, micuța Heidi s-a desprins de bunica ei și a pornit spre exponatele colorate. În scurt timp s-a rătăcit și a început să plângă. Atunci a descoperit-o Otto.
Fostul pușcăriaș n-a rezistat ispitei. El a luat-o pe Heidi de mână și, cu o voce blândă, i-a spus că vor merge împreună s-o caute pe bunica. Spre ieșirea din magazin i-a cumpărat o sticlă de răcoritoare. Apoi, i-a spus fetiței să iasă împreună în parcul din apropiere.
Ajunși în parc, Otto Karlowitz a condus-o spre o alee pustie, străjuită de arbori înalți. Aici, în umbra ocrotitoare, Otto a început să-i spună o poveste lui Heidi. Era vorba despre o fetiță, care s-a întâlnit cu un bărbat bun, care o iubea și o mângâia, iar fetița și-a scos rochița, și el i-a dat ceva ca răsplată.
Heidi l-a ascultat câteva minute, dar, în curând, s-a speriat, deoarece Otto, excitat, se deschisese la pantaloni și începuse să se masturbeze în fața copilului.
Ea nu a înțeles prea bine ce face Otto, dar în capul ei s-a înfiripat un gând: „Omul vrea s-o dezbrace ca să-i fure rochița”. Nevinovată, copila l-a întrebat:
„Nu vrei să mergem acasă la mine ca să-ți dau altă rochiță? Pe asta de-abia mi-a cumpărat-o mămica, și nu vreau să ți-o dau.”
Otto a devenit, brusc, agresiv. El a smucit fetița și a încercat să-i rupă rochița. Heidi a ridicat sticla de răcoritoare și l-a lovit cu toată puterea peste gură. Ghinionul lui Otto a fost că lovitura l-a surprins cu gura deschisă, așa încât sticla i-a sfărâmat doi dinți.
Amețit de lovitură, cu pantalonii în vine, el a căzut în genunchi, gemând.
Heidi n-a stat pe gânduri. A luat-o la goană, strigând după ajutor. Norocul ei a fost că a întâlnit un grup de elevi de liceu, care cântau la chitară, pe o bancă.
Văzând fetița cu rochia sfâșiată și mânjită de sânge pe mâini, aceștia au întrebat-o ce s-a întâmplat. Heidi le-a spus că acolo, după copacii mari, este un bărbat care a vrut să-i fure rochița.
Elevii au pornit în goană și l-au imobilizat pe agresor, după care l-au predat poliției, iar Heidi a fost dusă acasă.
La proces, Heidi a fost principalul martor al acuzării. Ea a spus:
„Bărbatul acela m-a dus în parc, pentru că a vrut să-mi fure rochița. Eu n-am vrut să i-o dau, și atunci el s-a supărat și a scos bățul din pantaloni, ca să mă bată. M-am speriat și i-am dat una peste gură cu sticla de răcoritoare.”
Otto Karlowitz a fost acuzat de tentativă de viol. Având în vedere și antecedentele sale penale, va executa o pedeapsă de 10 ani de detenție.
„Sunt patru ani de când am fost eliberat din pușcărie și în tot acest timp, m-am ferit de copii ca de foc, a declarat Karlowitz în instanță. Heidi mi-a ieșit în cale când mă așteptam mai puțin și, văzând-o, mi-am pierdut mințile. N-am premeditat nimic! Planul mi-a venit în minte instantaneu și n-am putut lupta cu ispita!”
Cu un pistol de jucărie....
În acea zi nefastă. Davide, în vârstă de 10 ani, și mama sa, Adriana, se aflau în apartamentul său din cartierul Centocelle din Roma. La un moment dat, cineva a sunat la ușă. Era tânărul Luca Binachini, un vecin, student, care locuia cu câteva etaje mai sus și care își revendica maioul căzut pe balconul familiei Ferrini.
Adriana s-a îndreptat spre balcon, dar n-a găsit nici urmă de maiou. Când s-a înapoiat în sufragerie, pașnicul student a devenit brusc agresiv. S-a repezit la Adriana, i-a pus palma la gură și, după câteva lovituri, a trântit-o la podea și a început s-o dezbrace, amenințând-o cu un cuțit.
Micuțul Davide a auzit zgomotele din sufragerie și s-a grăbit să-și ajute mama. Adriana era însângerată și se zbătea disperată sub greutatea agresorului.
Primul lucru care i-a venit în minte lui Davide a fost să-l amenințe cu un pistol cu capse pe Luca. În acel moment era total convins că ținea în mână un pistol adevărat și că, dacă ar fi apăsat pe trăgaci, glonțul ar fi străpuns pieptul agresorului.
Acesta s-a ridicat brusc și l-a implorat pe Davide să nu tragă, după care s-a repezit spre ușă și a dispărut.
Davide, s-a grăbit să-i dea primul ajutor mamei sale, după care a telefonat la poliție.
Aceasta a descins în apartamentul studentului, pe care l-a găsit așezat în fotoliu, plin de sânge. Pe fața sa nu se citea nicio urmă de vinovăție sau de frică. Era calm și nu-și amintea nimic din cele întâmplate. A fost arestat și internat într-o clinică de psihiatrie.
„Power Rangers” se luptă cu criminalii
Filmul „Power Rangers” (Patrula invincibilă) a ajuns și în cinematografele noastre, dar în Occident, deja există o adevărată furie în acest domeniu. Aventurile extraordinare ale celor cinci luptători, condimentate cu arte marțiale, monștri și tehnologia viitorului, au fost mai întâi un serial de televiziune. Au urmat jucăriile - figurine de diferite mărimi reprezentând eroii și monștrii din serial - muzica, benzile desenate și posterele cu Power Rangers, iar acum, filmul.
Dar, ca de obicei, realitatea a întrecut ficțiunea. În New York, cinci persoane încă neidentificate, costumate ca Power Rangers, au devenit justițiarii cartierelor rău famate.
„Am crezut că-i o glumă proastă, a declarat unui post de televiziune polițistul Kerry Barnstone, martor ocular. Urmărisem în fugă un timp care agresase o femeie, jefuind-o. Tipul alerga foarte bine și eram pe punctul de a trage, pentru că nu mai puteam fugi, când, deodată, în fața noastră a apărut un individ costumat aiurea, cu o cască pe cap. El i-a pus piedică infractorului, i-a dat o lovitură de karate și i-a legat mâinile la spate - totul, în câteva clipe. Mi-a făcut semn să-l înhaț pe bandit și a dispărut pe o străduță. Eu am rămas mască!”
S-au raportat peste 30 de cazuri în care niște misterioși justițiari au bătut măr și apoi au predat poliției răufăcătorii, în timp ce în alte cazuri pur și simplu i-au omorât.
Astfel, o dată, cinci justițiari au avut de-a face cu șapte mafioți chinezi, care își uciseseră un rival. Inițial, rangers-ii au vrut să-i lege pe criminali, dar aceștia, luptând foarte bine, n-au putut fi învinși, ba chiar l-au împușcat în picior pe unul dintre ei. Atunci, folosint săbii ninja și sjuriken (rozete metalice ascuțite care se aruncă în adversar), rangers-ii i-au omorât pe mafioți.
„Această manie a identificării cu Power Rangers nu se va opri aici, a mai spus Kerry Barnstone. Puștii se dau în vânt după durii simpatici, cum sunt rangers-ii. Dar ce ne facem dacă niște tineri nepregătiți vor dori să înfrunte criminali?! Aici avem o problemă.”
A arestat un infractor, deși era gol-pușcă
Sunt multe cazuri asupra cărora poliția nu dorește să facă vâlvă și nu le dă publicității. Majoritatea acestora privesc identitatea victimei sau a inculpatului, mai rar pe aceea a ofițerului sau a subofițerului anchetator. În cele ce urmează vor relata tocmai un astfel de caz, în care, pentru scurt timp, un ofițer de poliție s-a aflat într-o situație insolită. Din motive lesne de înțeles, păstrăm anonimatul protagoniștilor.
Într-o dimineață, nu cu mult timp în urmă, locotenentul C.J. se întoarce acasă. Noaptea precedentă fusede ofițer de serviciu, nu închisese o clipă un ochi și era obosit frânt. Deschide ușa de la intrare - era singur acasă, soția fiind plecată la serviciu - pătrunde în apartament, se dezbracă și imediat intră sub duș.
Nu trec însă nici cinci minute și aude zgomote în sufragerie. Gol-pușcă, iese din baie și găsește doi indivizi care cotrobăiau de zor prin toate ungherele. Când îl văd, ambii încremenesc. Ud leoarcă, polițistul realizează imediat că cei doi nu căutau prin sertare ca să-i ofere lui un prosop curat.
Rapid îl trântește la podea pe unul dintre bandiții și-i răsucește mâinile la spate, intrând, astfel, și în posesia cuțitului cu care acesta îl amenința.
Văzând apetitul polițistului pentru lupte greco-romane, celălalt individ o rupe la fugă pe ușă afară.
Cu greutate, C.J. sună la secție și, nevrând să-și scape victima din ochi, așteaptă așa cum era sosirea echipajului de poliție, care să ridice infractorul.
În scurt timp, doi subofițeri și un ofițer intră pe ușă și-și descoperă colegul în costumul lui Adam. Cei trei își salută șeful, regulamentar, ridică „pachetul” și fac stânga-mprejur.
După ce a predat infractorul colegilor săi, C.J. și-a continuat dușul, după care a trecut la redactarea procesului-verbal de rigoare.
O bătrână a reușit să captureze un tâlhar
O bătrânică de 86 de ani a reușit, ca-n filme, să captureze un tip de 37 de ani, care încercase să-i prade locuința.
După ce, cu naivitate, îi deschisese ușa unui necunoscut, permițându-i astfel să intre în apartament, femeia se văzuse agresată pentru a arăta locul în care își păstrează lucrurile de valoare. Fără să se piardă cu firea, ea a reușit să-l facă pe hoț să intre într-o încăpere înzestrată cu o ușă masivă și să-l încuie înăuntru.
Poliția, anunțată telefonic, n-a avut decât să-l culeagă pe jefuitorul aflat deja în pragul unei crize de nervi.
Pentru a se răzbuna pentru violențele la care fusese supusă, octogenara îl amenințase pe prizonier că va pleca într-o călătorie de două săptămâni și-l va lăsa acolo.
O bătrânică a bătut un criminal căutat de FBI
Nick Montos, în vârstă de 58 de ani, figura pe lista neagră a FBI-ului de cinci ani. Toate încercările detectivilor de a-l prinde s-au soldat cu eșecuri. Acesta era acuzat de jaf armat și de uciderea a trei funcționare care lucraseră la o bancă pe care acesta o jefuise.
În seara zilei de 28 iulie 1995, Nick Montos a intrat într-un magazin de antichități din Boston, al cărei proprietară este Sonia Paine, o femei în vârstă de 63 de ani. Scoțând din buzunar un pistol cu amortizor de sunet, Montos i-a spus femeii:
„Dacă taci vei rămâne în viață. Deschide sertarul și scoate ce ai în el!”
După ce Sonia a pus pe tejghea toți banii din casă, banditul a început să râdă, spunând că suma este prea mică.
„Asta m-a scos din sărite! Cine era el, ca să-și bată joc de munca mea și de banii pe care-i agonisisem cu sudoarea frunții?! Am apăsat butonul pentru alarmă silențioasă și am luat în mână o bâtă de baseball. În timp ce el se străduia să descopere combinația numerică a seifului, am început să-l lovesc și nu m-am oprit până în momentul în care n-a mai mișcat! I-am luat pulsul, pentru a mă convinge că nu murise și am chemat ajutoare. Când a venit poliția, el își revenise și era deja bandajat de paramedici”, a declarat Sonia Paine la proces.
Nick Montos a fost condamnat la 40 de ani de închisoare.
„Acum își va spăla toate păcatele. Nu pot să vă spun decât că, de azi înainte, voi pune bâta de baseball la vedere, pentru ca istoria să nu se mai repete!” a afirmat Sonia.
Vasile Breabănu, de 38 de ani, din Miercurea Ciuc, era un spărgător experimentat. Ce-i drept, avusese și multe ghinioane, dovadă fiind bogatul său cazier judiciar. Un „cearceaf” de condamnări. Dar, ce să-i faci, asta-i meseria și se riscă foarte mult.
Proaspăt ieșit de la „mititica”, s-a hotărât să-și reînceapă „lucrul” în municipiul Cluj-Napoca. Tot ochind unde să dea lovitura, a nimerit într-un bloc cu zece etaje din cartierul Mânăștiur. Un bloc dichist, cu scări curate și locatari gospodari.
Pe ușa unui apartament a zărit inscripția „Profesor doctor M.B.”
„Hopa! Ăsta e plin de lovele!” și-a zis.
A sunat la ușa apartamentului de mai multe ori, însă nu i-a răspuns nimeni. A râs în barbă și și-a scos levierul din servietă. O mișcare, două, trei... și ușa a cedat. A intrat repede înăuntru și s-a apucat de strâns cu hărnicie.
Din nefericire, încă, pentru el, fusese văzut, pe vizor, de vecina de la apartamentul de vizavi, o femeie cam curioasă. Aceasta, auzind că sună cineva la „dom profesor”, și-a lipit imediat ochiul de cilindrul de sticlă și a văzut ce poate n-ar dori să mai vadă în viața ei: cum se dă o spargere.
Apoi, tremurând toată, și-a alertat discret vecinii.
Când spărgătorul a ieșit din apartament cu două geamantane burdușite a rămas ca fulgerat. Era înconjurat de cinci bărbați înarmați cu răngi, bâte și baltage.
Intuind de-l așteaptă, el a lăsat geamantanele jos și a început să strige cât îl ținea gura:
„Fără violență! Fără violență!”
Trei femei au bătut măr un hoț
De o bună bucată de vreme, personalul unui magazin din Timișoara reclama la Secția 2 Poliție sustragerea de către o persoană necunoscută a mai multor produse alimentare și sticle cu băuturi alcoolice. Acest fapt i-a determinat pe angajații acelui magazin să fie mai vigilenți.
Astfel că, după câteva zile, o gestionară, o vânzătoare și o casieriță au reușit prinderea în flagrant a hoțului.
Tudor Ovidiu, de 24 de ani, din Timișoara, a fost bătut și imobilizat de cele trei femei, până la sosirea organelor de poliție. Tânărul a fost prins „cu mâța-n sac”: un salam și o sticlă de vodcă, pe care le ascunsese sub geacă.
„N-aș vrea să mai trăiesc niciodată asemenea momente, a declarat tânărul infractor. Recunosc că le-am furat, de ce să mint, dacă erau căscate... dar când m-au prins, a fost vai de cojocul meu. Abia atunci am înțeles, pe pielea mea, că răzbunarea femeilor nu se compară cu nimic pe lume... Lovesc mai tare decât bărbații și își aleg puntele cele mai vulnerabile ale corpului. Acum n-are rost să mă plâng că am rămas și fără câțiva dinți, față de loviturile pe care le-am primit în părțile sensibile.”
Deși era paralizat, a prins doi tâlhari înarmați
La începutul lunii iulie 2002, Roland Beaudreault (34 de ani), un paraplegic din Ford Lauderdale, Florida (SUA), a reușit să prindă doi bandiți înarmați care atacaseră o tânără, în miezul zilei.
„Mă aflam în căruciorul meu cu rotile, lângă o parcare, când am văzut doi indivizi, înarmați cu pistoale, atacând o tânără. După ce i-au smuls poșeta, s-au suit în mașina lor și au fugit de la locul faptei. Fără să stau prea mult pe gânduri, intuind care va fi traseul lor, m-am îndreptat spre cea mai apropiată intersecție și am blocat traficul rutier. Bineînțeles, toți șoferii au îndeput să claxoneze și să înjure, dar eu, păstrându-mi calmul, mi-am îndreptat căruciorul spre mașina bandiților, care nu-și dăduseră seama ce se întâmplă. Când unul dintre ei a coborât din mașină, l-am călcat pe picioare cu roțile căruciorului și, smulgându-i din mână telefonul celular, am chemat de urgență poliția. Ceilalți șoferi realizând ce se întâmplă, mi-au sărit în ajutor și indivizii au fost imobilizați, înainte de sosirea polițiștilor”, a declarat Ronald Beaudreault, care a paralizat în urmă cu 16 ani.
Pentru a-l răsplăti pentru curajul lui, polițiștii i-au oferit un automobil nou-nouț, proiectat special pentru a răspunde nevoilor invalidului.
O călugăriță a bătut doi tâlhari boschetari
Într-o zi, în jurul amiezii, în Gara de Vest a Ploieștului, cetățenii care se aflau aici au fost martorii unei scene mai puțin obișnuite: o călugăriță jefuită de doi boschetari care-și fac veacul prin gară le-a tras acestora o mamă de bătaie, până și-a recuperat cele două sacoșe furate.
Între două vârste, femeia îmbrăcată în veștminte negre, monahale, aștepta trenul de Târgoviște, la linia a treia. La picioarele ei, două traiste mari se odihneau liniștite. Călugărița stătea retrasă într-o parte. Stătea pe gânduri, privind fără țintă.
Doi boschetari ai gării, unul tânăr, la vreo 20 de ani, altul mai în vârstă, având spre 50 de ani, s-au năpustit deodată spre ea, smulgând fiecare câte o sacoșă. Trezită brusc din meditație, călugărița a pus mâna pe ei.
Spre surprinderea celorlalți călători, ea a început să-i tragă de păr, să dea cu pumnii și cu picioarele în boschetari.
Ai fi zis că se filmează o scenă dintr-un film de acțiune sau dintr-o comedie.
Apoi, călugărița și-a recuperat sacoșele.
Miruindu-l cu Biblia, un preot a capturat un tâlhar
Sterling Tillotson (67 de ani), un preot din Adelaide (Australia), a dejucat planurile unui tâlhar înarmat, care încerca să jefuiască un magazin de bijuterii. Tillotson l-a altoit de câteva ori în cap cu Biblia, până când individul a leșinat.
Văzând că un bărbat cu pistol în mână intra în magazinul de bijuterii prin dreptul căruia tocmai trecea, preotul Steling Tillotson nu și-a pierdut cumpătul, ci a mers tiptil în spatele tâlharului și l-a miruit zdravăn cu Biblia.
Hoțul n-a putut schița niciun gest, pentru că Tillotson l-a mai izbit de câteva ori cu Biblia cartonată.
„Spărgătorul a început să se clatine, dar încă se mai ținea pe picioare. O clipă mi-a fost tare milă de el, dar am continuat să-l lovesc cu Sfânta Scriptură, până când s-a prăbușit ca un sac de cartofi! a declarat preotul. Voiam să scot diavolul din el. Cred că am reușit, de vreme ce, acum, hoțul se căiește!”
Într-adevăr, atunci când și-a revenit, la spital, hoțul, John Jeffries, a declarat:
„Îmi pare rău că am încercat să jefuiesc magazinul, dar am făcut asta pentru că familia mea murea de foame. Totuși, cel mai rău lucru e că l-am întâlnit pe preotul ăsta vrăjitor și hotărât”.
Sterling Tillotson a reușit să-l convingă pe proprietarul magazinului de bijuterii să nu depună plângere împotriva lui Jeffries, afirmând chiar că are de gând să-i doneze niște bani familiei acestuia, din fondurile bisericii.
O călugăriță a imobilizat un tâlhar
Sora Maria Rosario, care aparține Ordinului Stigmatelor, a remarcat un bărbat care dădea târcoale chiliilor mănăstirii din Francavilla Fontana de lângă Brindisi (Italia). Bărbatul tocmai jefuise aripa mănăstirii în care locuiau preoții.
Sora Maria Rosario s-a angajat într-o luptă corp la corp, reușind să-l imobilizeze până la sosirea carabinierilor.
La Francavilla Fontana se află o mănăstire aparținând preoților capucini, împărțită în două aripi separate. Una este ocupată de preoți, iar în cealaltă locuiesc călugărițele din Ordinul Stigmatelor. Aceasta este mănăstirea ochită de Antonio Catalano (25 de ani), din San Paolo.
Antonio elaborase un plan care i s-a părut a fi perfect: să intre în chiliile preoților imediat după terminarea slujbei duminicale, profitând de acel du-te-vino al credincioșilor de la ora respectivă. Nu spera într-o pradă prea bogată, tot ce dorea era să se redreseze cu banii și, în primul rând, să-și ducă la capăt planul fără să întâmpine rezistență.
Într-o dimineață de duminică, Antonio Catalano s-a prezentat la biserică și a asistat la slujbă, până aproape de final, când a considerat că a venit momentul să-și pună planul în aplicare. Cuvintele preotului care îndemnau la credință și bunătate, n-au avut efect asupra lui Antonio Catalano.
„N-am șovăit nicio clipă, înainte de a porni să jefuiesc chiliile preoților”, a declarat el ulterior.
De cum au fost pronunțate cuvintele: „Slujba a luat sfârșit. Mergeți în pace.” Catalano s-a îndreptat spre ieșire, dar, fără să bage nimeni de seamă, a ieșit pe ușa de serviciu, care duce la chilii. Nimeni nu l-a deranjat, putând „opera” în liniște. Atenția lui s-a concentrat asupra portofelelor preoților, dar sacul cu care venise s-a umplut și cu obiecte de cult valoroase.
În timp ce se afla într-una dintre chilii, a auzit zgomot de pași pe culoar. A ieșit cât a putut de repede, încercând să dispară cât nu era prea târziu. Dar n-a reușit. Cea care l-a văzut a fost sora Maria Rosario.
„Nu mergea ca un om normal. Încerca să fugă cu un sac în spate”, le-a povestit sora carabinierilor.
Dându-și seama că e un hoț, a fugit după el pe culoar, reușind să-l prindă. I-a înconjurat gâtul cu mâinile, strângând cât putea.
Hoțul, care nu se aștepta la o reacție atât de energică din partea unei maici, a trebuit să depună eforturi pentru a se elibera din strânsoare.
Antonio Catalano și sora Maria Rosario s-au prăbușit, dar strigătele ei au fost auzite de preoți și de celelalte maici aflate în mănăstire.
Cu un ultim efort, hoțul a luat-o la fugă. Dar femeia l-a surprins din nou: deși se împiedica în hainele ei de călugăriță, ea s-a ridicat repede, a înhățat prima mătură care i-a căzut în mână și a început s-l croiască. Hoțul s-a împiedicat și, în cădere, a tras-o după el și pe sora Maria Rosario, angajându-se din nou într-o luptă corp la corp. De această dată, însă, femeia nu mai avea aceeași putere și a fost răzbită.
Văzând că sora nu mai reprezintă un pericol pentru el, Antonio și-a luat sacul și a încercat să iasă din mănăstire.
Dar, în fața lui, culoarul era plin de preoții alarmați de strigătele Mariei Rosario. Hoțul s-a oprit și, profitând de nehotărârea lui, călugărița i s-a agățat de gât, imobilizându-l. Deși preoții i-au spus că se vor ocupa ei de răufăcător, femeia a refuzat să-i dea drumul, până la sosirea carabinierilor.
Antonio Catalano a fost arestat. În celula lui, el meditează nu numai la cea de-a șaptea poruncă: „Nu fura”, ci și la neașteptatele calități fizice ale uneia dintre maicile Ordinului Stigmatelor, care a fost poreclită „sora Rambo”.
O fetiță de numai patru ani și-a învins răpitorii
Confetti, serpentine multicolore, baloane cu forme din cele mai năstrușnice. Muzică, dans, veselie și chiote. În această atmosferă se desfășura carnavalul de sfârșit de an al unei grădinițe din localitatea Peoria, statul american Illinois.
Sonia Wills, de patru ani, fusese înveșmântată de mama ei cu un costum de cosmonaut, făcut ca la carte, dintr-un material special. Buna dispoziție era în toi, cine și-ar fi putut imagina drama ce urma să se petreacă?
Căci, lăsând-o pe Sonia nesupravegheată, fetița a ieșit în curte la joacă; doamna Wills a constatat că fiica ei a dispărut și nimeni nu putea să-i dea vreo relație.
Ce se întâmplase? O bandă specializată în răpirea copiilor urmărise discret petrecerea și Dona Krooks, șefa infractorilor, pusese ochii pe Sonia. Cu o tehnică specială pentru astfel de cazuri, Dona o ademenise pe fetiță până la mașina parcată în apropiere. Restul a fost un fleac.
Numai că făptașii habar n-aveau cu ce copil neastâmpărat și pus pe șotii s-au „pricopsit”. Micuța Sonia avea mania prizelor, fapt pentru care părinții făcuseră tot felul de amenajări protectoare la instalația electrică a casei.
Ajunși la reședința lor, răpitorii au lăsat „prada” în seama lui Gibbs, urmând ca la orele serii să ia legătura cu familia Wills pentru a cere răscumpărarea.
După numai o oră de sechestrare și după ce s-a oprit din plâns, Sonia și-a amintit de meteahna ei și a ochit o priză din încăpere. S-a repezit la priză și a introdus în ea ștecărul unui aparat de prăjit pânie aflat în apropiere.
Gibbs, gardianul, a fost luat prin surprindere. El știa că aparatul e defect, dar nu mai putea face nimic.
S-a produs un scurtcircuit și instalația electrică învechită a luat foc. Incendiul s-a răspândit cu repeziciune, iar Gibbs, panicat, a dat alarma. Fumul îl îneca, dar nu și pe Sonia, care purta în continuare costumul de cosmonaut, cu o cască imensă pe cap.
Răpitorii au încercat să fugă cu fetița, dar vecinii, speriați la rândul lor, și-au dat seama că e ceva neobișnuit cu acel copil luat pe sus și dus la mașină. A fost anunțată poliția și, pe baza semnalmentelor și datorită barajelor rutiere, infractorii au fost localizați și prinși. În mai puțin de o oră, fiica răpită era din nou în brațele mamei sale.
Pentru Sonia, totul a fost o joacă și n-a înțeles prea bine lacrimile părinților. Pentru ea, carnavalul putea continua.
O fetiță i-a sfărâmat dinții celui care voia s-o violeze
Otto Karlowitz era în aparență un locuitor pașnic al orașului german Bad-Wurtemburg. Se stabilise în această localitate în urmă cu doi ani. Puțini oamenii îi cunoșteau trecutul. El fusese eliverat de aproximativ trei ani din închisoare, unde executase o pedeapsă pentru răpirea și violarea unei fetițe de șapte ani.
În ultimele luni, Otto se ferea, ca de foc, să stea singur cu copiii. Dar ceasul rău l-a făcut să iasă la cumpărături la supermarketul din oraș. Aici, în aglomerație, o fetiță blondă, cu ochii albaștri, având lacrimi în obraji, întreba pe toată lumea:
„Unde este bunica?”
Ce se întâmplase? Micuța Heidi Brunner, în vârstă de 4 ani, venise la magazin, împreună cu bunica ei, de 63 de ani, Anne-Marie Brunner. În timp ce femeia se uita la niște manechine, micuța Heidi s-a desprins de bunica ei și a pornit spre exponatele colorate. În scurt timp s-a rătăcit și a început să plângă. Atunci a descoperit-o Otto.
Fostul pușcăriaș n-a rezistat ispitei. El a luat-o pe Heidi de mână și, cu o voce blândă, i-a spus că vor merge împreună s-o caute pe bunica. Spre ieșirea din magazin i-a cumpărat o sticlă de răcoritoare. Apoi, i-a spus fetiței să iasă împreună în parcul din apropiere.
Ajunși în parc, Otto Karlowitz a condus-o spre o alee pustie, străjuită de arbori înalți. Aici, în umbra ocrotitoare, Otto a început să-i spună o poveste lui Heidi. Era vorba despre o fetiță, care s-a întâlnit cu un bărbat bun, care o iubea și o mângâia, iar fetița și-a scos rochița, și el i-a dat ceva ca răsplată.
Heidi l-a ascultat câteva minute, dar, în curând, s-a speriat, deoarece Otto, excitat, se deschisese la pantaloni și începuse să se masturbeze în fața copilului.
Ea nu a înțeles prea bine ce face Otto, dar în capul ei s-a înfiripat un gând: „Omul vrea s-o dezbrace ca să-i fure rochița”. Nevinovată, copila l-a întrebat:
„Nu vrei să mergem acasă la mine ca să-ți dau altă rochiță? Pe asta de-abia mi-a cumpărat-o mămica, și nu vreau să ți-o dau.”
Otto a devenit, brusc, agresiv. El a smucit fetița și a încercat să-i rupă rochița. Heidi a ridicat sticla de răcoritoare și l-a lovit cu toată puterea peste gură. Ghinionul lui Otto a fost că lovitura l-a surprins cu gura deschisă, așa încât sticla i-a sfărâmat doi dinți.
Amețit de lovitură, cu pantalonii în vine, el a căzut în genunchi, gemând.
Heidi n-a stat pe gânduri. A luat-o la goană, strigând după ajutor. Norocul ei a fost că a întâlnit un grup de elevi de liceu, care cântau la chitară, pe o bancă.
Văzând fetița cu rochia sfâșiată și mânjită de sânge pe mâini, aceștia au întrebat-o ce s-a întâmplat. Heidi le-a spus că acolo, după copacii mari, este un bărbat care a vrut să-i fure rochița.
Elevii au pornit în goană și l-au imobilizat pe agresor, după care l-au predat poliției, iar Heidi a fost dusă acasă.
La proces, Heidi a fost principalul martor al acuzării. Ea a spus:
„Bărbatul acela m-a dus în parc, pentru că a vrut să-mi fure rochița. Eu n-am vrut să i-o dau, și atunci el s-a supărat și a scos bățul din pantaloni, ca să mă bată. M-am speriat și i-am dat una peste gură cu sticla de răcoritoare.”
Otto Karlowitz a fost acuzat de tentativă de viol. Având în vedere și antecedentele sale penale, va executa o pedeapsă de 10 ani de detenție.
„Sunt patru ani de când am fost eliberat din pușcărie și în tot acest timp, m-am ferit de copii ca de foc, a declarat Karlowitz în instanță. Heidi mi-a ieșit în cale când mă așteptam mai puțin și, văzând-o, mi-am pierdut mințile. N-am premeditat nimic! Planul mi-a venit în minte instantaneu și n-am putut lupta cu ispita!”
Cu un pistol de jucărie....
În acea zi nefastă. Davide, în vârstă de 10 ani, și mama sa, Adriana, se aflau în apartamentul său din cartierul Centocelle din Roma. La un moment dat, cineva a sunat la ușă. Era tânărul Luca Binachini, un vecin, student, care locuia cu câteva etaje mai sus și care își revendica maioul căzut pe balconul familiei Ferrini.
Adriana s-a îndreptat spre balcon, dar n-a găsit nici urmă de maiou. Când s-a înapoiat în sufragerie, pașnicul student a devenit brusc agresiv. S-a repezit la Adriana, i-a pus palma la gură și, după câteva lovituri, a trântit-o la podea și a început s-o dezbrace, amenințând-o cu un cuțit.
Micuțul Davide a auzit zgomotele din sufragerie și s-a grăbit să-și ajute mama. Adriana era însângerată și se zbătea disperată sub greutatea agresorului.
Primul lucru care i-a venit în minte lui Davide a fost să-l amenințe cu un pistol cu capse pe Luca. În acel moment era total convins că ținea în mână un pistol adevărat și că, dacă ar fi apăsat pe trăgaci, glonțul ar fi străpuns pieptul agresorului.
Acesta s-a ridicat brusc și l-a implorat pe Davide să nu tragă, după care s-a repezit spre ușă și a dispărut.
Davide, s-a grăbit să-i dea primul ajutor mamei sale, după care a telefonat la poliție.
Aceasta a descins în apartamentul studentului, pe care l-a găsit așezat în fotoliu, plin de sânge. Pe fața sa nu se citea nicio urmă de vinovăție sau de frică. Era calm și nu-și amintea nimic din cele întâmplate. A fost arestat și internat într-o clinică de psihiatrie.
„Power Rangers” se luptă cu criminalii
Filmul „Power Rangers” (Patrula invincibilă) a ajuns și în cinematografele noastre, dar în Occident, deja există o adevărată furie în acest domeniu. Aventurile extraordinare ale celor cinci luptători, condimentate cu arte marțiale, monștri și tehnologia viitorului, au fost mai întâi un serial de televiziune. Au urmat jucăriile - figurine de diferite mărimi reprezentând eroii și monștrii din serial - muzica, benzile desenate și posterele cu Power Rangers, iar acum, filmul.
Dar, ca de obicei, realitatea a întrecut ficțiunea. În New York, cinci persoane încă neidentificate, costumate ca Power Rangers, au devenit justițiarii cartierelor rău famate.
„Am crezut că-i o glumă proastă, a declarat unui post de televiziune polițistul Kerry Barnstone, martor ocular. Urmărisem în fugă un timp care agresase o femeie, jefuind-o. Tipul alerga foarte bine și eram pe punctul de a trage, pentru că nu mai puteam fugi, când, deodată, în fața noastră a apărut un individ costumat aiurea, cu o cască pe cap. El i-a pus piedică infractorului, i-a dat o lovitură de karate și i-a legat mâinile la spate - totul, în câteva clipe. Mi-a făcut semn să-l înhaț pe bandit și a dispărut pe o străduță. Eu am rămas mască!”
S-au raportat peste 30 de cazuri în care niște misterioși justițiari au bătut măr și apoi au predat poliției răufăcătorii, în timp ce în alte cazuri pur și simplu i-au omorât.
Astfel, o dată, cinci justițiari au avut de-a face cu șapte mafioți chinezi, care își uciseseră un rival. Inițial, rangers-ii au vrut să-i lege pe criminali, dar aceștia, luptând foarte bine, n-au putut fi învinși, ba chiar l-au împușcat în picior pe unul dintre ei. Atunci, folosint săbii ninja și sjuriken (rozete metalice ascuțite care se aruncă în adversar), rangers-ii i-au omorât pe mafioți.
„Această manie a identificării cu Power Rangers nu se va opri aici, a mai spus Kerry Barnstone. Puștii se dau în vânt după durii simpatici, cum sunt rangers-ii. Dar ce ne facem dacă niște tineri nepregătiți vor dori să înfrunte criminali?! Aici avem o problemă.”
A arestat un infractor, deși era gol-pușcă
Sunt multe cazuri asupra cărora poliția nu dorește să facă vâlvă și nu le dă publicității. Majoritatea acestora privesc identitatea victimei sau a inculpatului, mai rar pe aceea a ofițerului sau a subofițerului anchetator. În cele ce urmează vor relata tocmai un astfel de caz, în care, pentru scurt timp, un ofițer de poliție s-a aflat într-o situație insolită. Din motive lesne de înțeles, păstrăm anonimatul protagoniștilor.
Într-o dimineață, nu cu mult timp în urmă, locotenentul C.J. se întoarce acasă. Noaptea precedentă fusede ofițer de serviciu, nu închisese o clipă un ochi și era obosit frânt. Deschide ușa de la intrare - era singur acasă, soția fiind plecată la serviciu - pătrunde în apartament, se dezbracă și imediat intră sub duș.
Nu trec însă nici cinci minute și aude zgomote în sufragerie. Gol-pușcă, iese din baie și găsește doi indivizi care cotrobăiau de zor prin toate ungherele. Când îl văd, ambii încremenesc. Ud leoarcă, polițistul realizează imediat că cei doi nu căutau prin sertare ca să-i ofere lui un prosop curat.
Rapid îl trântește la podea pe unul dintre bandiții și-i răsucește mâinile la spate, intrând, astfel, și în posesia cuțitului cu care acesta îl amenința.
Văzând apetitul polițistului pentru lupte greco-romane, celălalt individ o rupe la fugă pe ușă afară.
Cu greutate, C.J. sună la secție și, nevrând să-și scape victima din ochi, așteaptă așa cum era sosirea echipajului de poliție, care să ridice infractorul.
În scurt timp, doi subofițeri și un ofițer intră pe ușă și-și descoperă colegul în costumul lui Adam. Cei trei își salută șeful, regulamentar, ridică „pachetul” și fac stânga-mprejur.
După ce a predat infractorul colegilor săi, C.J. și-a continuat dușul, după care a trecut la redactarea procesului-verbal de rigoare.
O bătrână a reușit să captureze un tâlhar
O bătrânică de 86 de ani a reușit, ca-n filme, să captureze un tip de 37 de ani, care încercase să-i prade locuința.
După ce, cu naivitate, îi deschisese ușa unui necunoscut, permițându-i astfel să intre în apartament, femeia se văzuse agresată pentru a arăta locul în care își păstrează lucrurile de valoare. Fără să se piardă cu firea, ea a reușit să-l facă pe hoț să intre într-o încăpere înzestrată cu o ușă masivă și să-l încuie înăuntru.
Poliția, anunțată telefonic, n-a avut decât să-l culeagă pe jefuitorul aflat deja în pragul unei crize de nervi.
Pentru a se răzbuna pentru violențele la care fusese supusă, octogenara îl amenințase pe prizonier că va pleca într-o călătorie de două săptămâni și-l va lăsa acolo.
O bătrânică a bătut un criminal căutat de FBI
Nick Montos, în vârstă de 58 de ani, figura pe lista neagră a FBI-ului de cinci ani. Toate încercările detectivilor de a-l prinde s-au soldat cu eșecuri. Acesta era acuzat de jaf armat și de uciderea a trei funcționare care lucraseră la o bancă pe care acesta o jefuise.
În seara zilei de 28 iulie 1995, Nick Montos a intrat într-un magazin de antichități din Boston, al cărei proprietară este Sonia Paine, o femei în vârstă de 63 de ani. Scoțând din buzunar un pistol cu amortizor de sunet, Montos i-a spus femeii:
„Dacă taci vei rămâne în viață. Deschide sertarul și scoate ce ai în el!”
După ce Sonia a pus pe tejghea toți banii din casă, banditul a început să râdă, spunând că suma este prea mică.
„Asta m-a scos din sărite! Cine era el, ca să-și bată joc de munca mea și de banii pe care-i agonisisem cu sudoarea frunții?! Am apăsat butonul pentru alarmă silențioasă și am luat în mână o bâtă de baseball. În timp ce el se străduia să descopere combinația numerică a seifului, am început să-l lovesc și nu m-am oprit până în momentul în care n-a mai mișcat! I-am luat pulsul, pentru a mă convinge că nu murise și am chemat ajutoare. Când a venit poliția, el își revenise și era deja bandajat de paramedici”, a declarat Sonia Paine la proces.
Nick Montos a fost condamnat la 40 de ani de închisoare.
„Acum își va spăla toate păcatele. Nu pot să vă spun decât că, de azi înainte, voi pune bâta de baseball la vedere, pentru ca istoria să nu se mai repete!” a afirmat Sonia.
joi, 26 iulie 2018
miercuri, 25 iulie 2018
Infractori ghinioniști, Traian Tandin
Femeia de serviciu a imobilizat un hoț cu coada măturii
Într-o zi, Jutta Hambach, în vârstă de 31 de ani, femeia de serviciu a unei bănci din Hambrug, a trăit o întâmplare pe care n-o va uita toată viața.
„Făceam curățenie, a declarat ea, și tocmai mă aflam într-o debara, în care îmi țineam măturile și gălețile. Abia intrase primul client în bancă, și a apărut un tâlhar. Era mascat și avea un pistol în mână... Când am văzut că individul vrea să fugă cu banii, i-am apărut din spate și l-am amenințat cu coada măturii pe care i-am înfipt-o între omoplați pe post de armă automată: „Aruncă pistolul că te secer cu o rafală!” De frică să nu-l împușc, hoțul a aruncat imediat pistolul și banii din mâini!”
Casiera a pornit sistemul de alarmă și angajații băncii l-au imobilizat pe intrus. După ce tâlharul a fost arestat, s-a constatat că el îi amenințase cu un pistol cu apă.
Infractorul a avut o izbucnire nervoasă și l-a podidit plânsul. El s-a dovedit a fi Otto Weinberg, în vârstă de 35 de ani, care a declarat în arestul poliției:
„Dacă aș fi avut o armă veritabilă, nu mă pierdeam cu firea. Când am văzut cu ce și de către cine am fost amenințat, mi-a venit să mor, să găsesc un pistol adevărat și să-mi zbor creierii!”
La rândul său, directorul băncii a spus:
„Pentru faptul că femeia de serviciu a fost mai curajoasă și mai inteligentă decât paznicii, am promovat-o într-un post bine remunerat, cu atribuții speciale de asigurare a securității băncii.”
Un polițist a prins cinci hoți cu un pistol de jucărie
Plutonierul Ștefan Țacu, din Târgu Jiu, se afla acasă și ieșise pe balcon să fumeze o țigară când a observat câțiva tineri care tocmai încercau să spargă două mașini. Polițistul s-a hotărât să coboare în stradă și să-i prindă pe spărgători.
Țacu nu era înarmat, așa că, pentru orice eventualitate, a luat la el un pistol de jucărie, pe care urma să i-l dăruiască unui nepot de-al său. Dar hoții nu aveau de unde să știe că arma nu era adevărată, așa că plutonierul n-a avut probleme să-i rețină.
Parchetul Județean a eliberat mandate de arestare pentru Adrian Stoian și Alin Cârstoiu, capii bandei, ceilalți hoți fiind cercetați în stare de libertate.
Turiștii jefuiți aveau arme mai bune
Despre faimoșii „rakeți”, indivizi certați cu legea, provenind din state ale fostei Uniuni Sovietice, nu credem că e cazul să spunem prea multe, căci oricine știe prea bine cam ce le poate pielea. Dar pățania a patru asemenea indivizi merită povestită, prin hazul ei involuntar.
Într-o frumoasă dimineață de iulie, un autobuz cu număr de înmatriculare de Belarus mergea pe șosea, la circa 200 km de Varșovia. La un moment dat, de pe un drumeag lateral, un autoturism fără semne de identificare i-a tăiat calea autobuzului. Cu scrâșnet de frâne, mașina s-a oprit, iar din autoturism au năvălit afară patru indivizi mascați, înarmați cu pistoale și cuțite.
Bandiții s-au îndreptat spre ușa autobuzului, dar primul n-a apucat să pună piciorul pe scară, că, de peste banchete, țevile lungi ale unor puști s-au ațintit asupra sa, însoțite fiind de un zgomot specific, de arme încărcate.
În doi timpi și trei mișcări, bandiții au fost dezarmați și legați fedeleș. Ce se petrecuse?
Cei patru rakeți, proveniși din Ucraina, avuseseră ghinionul să atace tocmai autocarul echipei naționale de tir cu pușca din Belarus, care se întorcea de la un concurs din Slovacia. Și, colac peste pupăză, pentru a fi tacâmul complet, sportivii erau cătrăniți rău, fiindcă ocupaseră ultimul loc!
Spărgătorii n-au găsit banii, proprietara schimbând ascunzătoarea
Brașoveanca Elena Tarhon a demonstrat că era premoniții care o pot scoate din multe încurcături. Femeia a salvat astfel mica avere pe care o ascundea în casă.
Într-o marți după-amiază, casa familiei Tarhon a fost spartă. Hoții au forțat ușa cu o rangă și au pătruns în locuință, profitând de faptul că proprietarii se aflau în piața Traian, unde au o mică afacere.
Spărgătorii au întors pe dos toate lucrurile, au golit dulapurile și debaraua, căutând bani și bijuterii. N-au furat nimic, deși în casă erau ascunse 60 de milioane de lei și mai multe bijuterii din aur.
Toate au scăpat de mâna hoților, după ce Elena Tarhon visase că-i vor fi furate și le-a schimbat ascunzătoarea.
„Inițial, banii erau în dulap. Noaptea am visat-o pe bunica mea, care-mi spunea să-i iau de acolo, să-i ascund mai bine, pentru că îmi vor fi furați. Dimineața i-am ascuns în altă parte, și hoții nu i-au putut găsi”, a declarat Elena Tarhon.
Sertarul în care se aflaseră toți banii, adică 60 de milioane de lei și bijuteriile familiei a fost întors pe dos de hoții care au pătruns în casa familiei Tarhon.
O femeie ventriloc l-a înșelat pe atacator,
făcându-l să creadă că polițiștii sunt la ușă
O femeie ventriloc pe nume Marta Guttmacher l-a păcălit pe cel care voia s-o violeze, făcându-l să sară pe fereastră. Apelând la capacitățile sale speciale, ea a imitat voci de polițiști care somau să se deschidă ușa.
Femeia în vârstă de 31 de ani, din Frankfurt, Germania, a scăpat fără nicio rană din acest ciudat incident. Poliția spune că și-a păstrat cumpătul foarte bine, reușind să le dea apoi o descriere amănunțită a atacatorului.
„Și-a folosit capul și talentul neobișnuit, pentru a scăpa dintr-o situație deosebit de periculoasă, a declarat inspectorul Erik Kriegsman. Ea l-a făcut pe violator să creadă că arestarea lui este iminentă. Și-a folosit capacitatea de ventriloc, vorbind ca un polițist, identificându-se și prevenind că va sparge ușa dacă nu se va deschide.”
Domnișoara Guttmacher, care lucrează într-un club de noapte cu cunoscuta păpușă „Brigitte”, e ventriloc de peste șapte ani. A devenit expertă mai ales în a se preface că păpușa urlă, ea în acest timp stând liniștită și fără să-și miște buzele.
După ce a încercat cu alte argumente să scape de atacator și n-a reușit, domnișoara Guttmacher a apelat la talentul ei de ventriloc și a urlat:
„Poliția Frankfurt, deschideți!”
Atacatorul, care tocmai rupea hainele victimei și se pregătea de acțiune, s-a oprit brusc.
Femeia și-a folosit din nou talentul, spunând în continuare:
„Deschideți sau vom sparge ușa!”
Suspectul s-a speriat și a fugit escaladând fereastra, pentru ca apoi, odată ajuns în stradă, să dispară cu mașina sa cu tot.
Dar victima a notat numărul de înmatriculare a mașinii.
Atacatorul, pe nume Harold Gross, 23 de ani, este acuzat de furt și tentativă de viol, el fiind pasibil de o pedeapsă de până la 17 ani de detenție.
Un spărgător a fost surprins în timp ce proba pantofii furați
E un fapt deja cunoscut că pe zi ce trece ingeniozitatea hoților și a spărgătorilor se ridică spre culmi nebănuite.
O excepție o reprezintă cazul lui Gabriel Câmpeanu, în vârstă de 23 de ani, care a pătruns într-un magazin de încălțăminte din Cluj.
Faptul n-ar avea nimic ieșit din comun dacă spărgătorul nu s-ar fi apucat, înainte de a înșfăca marfa, s-o și probeze. În această postură incomodă a fost surprins de doi agenți ai Societății de pază „Neva Mureșan”.
Instantaneu, lui Gabriel i-au sărit din cap toate gândurile referitoare la numărul pantofilor, fason sau elasticitatea tălpii: el a luat-o la goană prin apa Canalului Morii, cunoscut de clujeni pentru mirosurile sale pestilențiale.
După o urmărire de câteva sute de metri, după ce l-au amenințat că vor face uz de armă, agenții de pază l-au reținut pe pretențiosul tânăr și l-au dat pe mâna poliției.
O nonagenară a imobilizat un infractor
În ciuda celor 91 de ani ai săi, Lucie Sardo este încă foarte energică.
Pe data de 28 mai 1997, după ce se deplasa în celălalt capăt al orașului Vallauris, pentru a dejuna împreună cu fiica ei, Annie (70 de ani), Lucie s-a întors acasă grăbită, căci tocmai trebuia să sosească un instalator, pentru a-i face câteva reparații în apartament.
La nici cinci minute după ce a sosit, a auzit soneria și a deschis ușa.
Instalatorul era un bărbat tânăr, cu părul blond și lung până la umeri, care încerca, în mod vizibil, să-și ascundă fața, cu ajutorul unei eșarfe înnodate la gât. El a trântit ușa în urma lui și, cu pași precipitați, a traversat livingul și a ajuns în dormitor.
Dându-și seama imediat că ceva nu era în regulă, Lucie s-a speriat, dar, în loc să fugă și să încerce să cheme poliția, ea s-a repezit după individ, pe care l-a văzut răsturnând fotoliile și deschizând sertarele febril.
„Dă-mi portofelul tău imediat!” a strigat bărbatul.
„N-am niciun ban în casă!” a replicat Lucie, dar el a îmbrâncit-o și s-a întors în living.
Atunci, Lucie s-a repezit în bucătărie, s-a înarmat cu o tigaie, apoi a revenit în cameră. Individul tocmai voia să ascundă ceva sub haină.
Apropiindu-se, femeia a văzut că „instalatorul” îi furase cutia cu bijuterii, singura ei avere.
„Bijuteriile mele! Dă-mi-le imediat înapoi!” a strigat ea și, în momentul următor, l-a pocnit cu tigaia în cap pe hoț.
Acesta s-a dezechilibrat, iar Lucie i-a mai aplicat o lovitură, după care bărbatul și-a pierdut cunoștința și a căzut pe podea.
„De frică să nu se trezească, l-am legat de mâini și de picioare cu o sfoară, după care am fugit la o vecină, pentru a anunța poliția. Nu mică mi-a fost mirarea să descopăr că așa-zisul instalator purta o perucă și că era, de fapt, Fabrice Tierece, un băiat din cartier, pe care, de altfel, îl cunoșteam!” a declarat Lucie Sardo.
Hoțul a fost neutralizat cu o lovitură de țucal în cap
Nica Ifrim, un recidivist din Brăila, a fost trimis în judecată pentru tâlhărie și ultraj asupra unui jandarm.
Pe 19 decembrie 1999, Nica Ifrim și Ionel Budur au făcut autostopul pentru a ajunge la Ianca. Au oprit un ARO, în care se alfau Gheorghe Melinte, soția acestuia Eugenia, și fiica lor în vârstă de patru ani, Diana, plus alți doi autostopiști care, ulterior, au coborât în localitatea Urleasca.
În zona localității Oprișenești, proprietarul mașinii a oprit și i-a întrebat pe cei doi autostopiști din spate, Ifrim și Budur, dacă nu cumva au luat ciocolata și biscuiții copilului său. Atunci, Ifrim a fugit din mașină, dar a fost ajuns din urmă de Melinte.
A urmat o altercație între proprietarul mașinii și cei doi autostopiști.
Un jandarm, Costel Rândunică, a auzit țipetele Dianei, copila soților Melinte, care se speriase. Văzând că se apropie jandarmul, Budur, unul dintre cei doi autostopiști, a luat-o la fugă. Celălalt autostopist, Ifrim, l-a mușcat de mână pe jandarmul care-l percheziționa.
A mai sărit în ajutorul jandarmului un sătean, care i-a tras un pumn autostopistului. Ba, mai mult, Eugenia Melinte a luat olița copilului din mașină și l-a trăznit cu ea în cap pe infractor, care, ulterior, a fost imobilizat.
Nica Ifrim furase din ARO câteva nimicuri: un cric, două filtre de motorină, o lampă auto, un portmoneu, două ciocolate și un pachet de biscuiți.
Spărgătorii de automate au umplut spitalele
Georges este un tip micuț de statură, dar cu o minte foarte ascuțită. Și la serviciu, și acasă cultiva o dezordine cumplită, care este de fapt un soi de ikebana obiectual. Cel puțin apartamentul poate trece oricând drept laborator de alchimie. Umblă șleampăt, dar este foc de deștept. Altfel nu l-ar tolera nimeni la slujbă. Are soluții pentru orice, la orice oră din zi sau noapte, dar și invenții! Este un mic geniu și toată lumea știe asta.
Vine vestea că se fură bani din casetele automatelor. Că există fel de fel de automate: de oferit țigări ori sendvișuri, de servit cafea sau băuturi răcoritoare, de livrat bomboane, ciocolată, gumă de mestecat sau chiar filme porno, sexy și obiecte de sex-shop.
Multe dintre ele erau concepute de Georges și l-a durut tare vestea că se fură banii din automate și s-a pus la treabă. După câteva zile, un nou sistem antifurt se fabrica în serie, iar după alte câteva zile a fost montat la automatele micuței localități.
Sluis este un orășel care numără abia 2.200 de locuitori și se află în Belgia; era de mirare pentru străinii în trecere particularitatea așezării: Sluis-ul era plin de sex-shopuri. Aici găsești tot ce-ți trece prin minte în acest domeniu. Însă, în speciat, oferit de automate.
De furat, se fura foarte simplu: cu chei porivite descuiau capacul protector, apoi cu o șurubelniță, hoții înlăturau un perete separator și aveau acces la caseta în care se adunau monedele. Trebuiau introduse ambele mâini pentru a apuca cutia și operațiunea se termina. Multe din automate dețineau filme sexy și porno sau obiecte folosite în amor, iar ele erau primele care se umpleau cu bani. Tot acestea au fost și cele care au dat primele victime.
Primul găsit a fost un tânăr de 25 de ani. Se zvârcolea pe jos, țipând de mama focului. Din nas îi curgea sânge și un obraz începuse să i se învinețească.
Dus la spital, s-a lămurit misterul: dorise să fure banii dintr-un automat. A procedat ca și în alte dăți, însă, în momentul în are a apucat cu ambele mâini caseta, ceva i-a aruncat în ochi un lichid usturător. Aproape simultan, dintr-un perete s-a desprins zvâcnind scurt, o bară dură care l-a pocnit în plină figură.
Pentru ca tacâmul să fie complet, un soi de furculiță i s-a înfipt adânc în mâini. Nici n-a apucat să schițeze retragerea mâinilor și o descărcare electrică i-a pus capac.
Până seara, în spital ajunseseră nouă spărgători, pe care televiziunea locală deja îi populariza. Sistemul antifurt făcea ravagii.
Traian și Decebal au fost bătuți cu polonicul
Doi tineri, Marian Decebal (16 ani) și Iulian Traian Secăreș (17 ani) din Râmnicu Vâlcea, au ajuns într-o duminică noapte la spitalul din oraș cu capetele sparte.
Băieții tocmai se întorceau cu chef de la o discotecă din cartierul Goranu și au dat iama într-o grădină, să-și facă nevoile în spatele unor tufe.
Cum câinele a început să latre, proprietara, o femeia cam la 60 de ani, a ieșit înarmată cu un polonic și i-a altoit pe cei doi în cap.
Femeia striga „Hoții! Hoții!” fiind convinsă că băieții intraseră în grădină ca să-i fure roșiile.
După ce au primit îngrijiri medicale, Traian și Decebal au fugit din spital, pentru ca ceilalți bolnavi să nu râdă de pățania lor.
Hoțul a fost reținut de victimă cu dinții
Când și-a dat seama că un tânăr încerca să-i fure ceasul, Bruce Aron, din Port Richey (Florida), a considerat că era mai sigură metodă pentru a-l împiedica pe hoț să fugă cu prada este de a-și înfige dinții în brațul lui.
„Dacă nu aveam dantură bună, jefuitorul ar fi fost și acum în libertate!”
Pentru că se grăbea să ajungă la o întâlnire, Bruce Aron a chemat un taxi. Dar, din cauza traficului aglomerat, mașina mergea cu aceeași viteză ca și pietonii. Fiind cald, a coborât geamul portierei și și-a scos brațul drept afară, pentru a se mai răcori. La mână avea un ceas din aur, care nu a scăpat atenției lui Pasquale Pirozzi, un italian care, la 18 ani, avea deja o mulțime de antecedente penale.
Pasquale s-a apropiat de mașină și, cu o singură mișcare, i-a smuls ceasul de la mână și a dat să fugă.
Dar Bruce a fost mai rapid decât el: l-a înhățat de mână, l-a tras lângă portiera mașinii și și-a înfipt dinții puternici în brațul lui. Cu cât agresorul se zbătea mai tare, cu atât dinții se înfingeau mai adânc în carnea lui. Bruce și-a descleștat fălcile, abia după ce hoțul a fost imobilizat de către trecătorii care văzuseră scena.
„În urmă cu câțiva ani, am prins doi hoți în apartamentul meu, pe care i-am cotonogit. Am fost dat în judecată pentru exces de legitimă apărare! Am fost achitat, dar mi-am promis că, orice s-ar întâmpla, nu-mi voi mai folosi forța mâinilor. Așa că mi-am folosit dinții!” le-a explicat Burce polițiștilor.
Pasquale Pirozzi a fost arestat sub acuzația de tentativă de furt.
Spărgătorul a fost snopit în bătaie de păgubaș
3 martie 1996. Zgomotele care se auzeau în sufragerie i-au trezit pe soții Giușcă din somn, pe la 3 dimineața.
„E cineva în casă!” a exclamat, speriată, femeia.
Încă buimac, Florinel Giușcă și-a căutat papucii și s-a îndreptat spre camera cu pricina. N-a ajuns bine în prag și a văzut un individ care căuta cu ardoare printre lucruri. Din când în când, își mai îndesa câte un obiect în buzunarele pantalonilor.
„Doamne, mi-a intrat un hoț în casă”, și-a spus bărbatul, înfuriat și înspăimântat în același timp.
Sufrageria și balconul apartamentului de bloc din strada Râșnov nr. 2, au fost transformate de Florinel Giușcă, patronul unei firme, într-un magazin cu de toate. Vitrina plină de marfă, de la parterul imobilului, l-a atras pe tâlhar. Mai ales că nu trebuia decât să spargi un geam și te trezeai în mijlocul „bogățiilor”.
Ghinionistul spărgător nu bănuia că proprietarii locuiau acolo. Cert este că între păgubaș și spărgător s-a pornit o bătaie soră cu moartea.
Intrusul l-a lovit de câteva ori cu putere în cap pe patron, dar nici acesta nu s-a lăsat. În încăpere a intrat și nevasta lui Giușcă. Acesta i-a strigat disperat, printre pumni și palme:
Anunță vecinii și poliția!”
Vecinii, solidari, au sărit imediat, hoțul a fost imobilizat și dus în holul blocului, unde a mai primit câteva scatoalce.
În acel moment, locotenentul Adrian Milcică și plutonierul Nelu Ilie, polițiști la Secția 7, care patrulau prin zonă, au observat cu uimire câțiva indiviz în pijamale care se agitau nevoie mare lângă intrarea imobilului.
Astfel, spărgătorul a fost dus la secție, scăpând de furia locatarilor.
Daniel Stancu, tâlharul bătut de păgubaș, ieșise de numai câteva zile de la pârnaie, unde ajunsese tot pentru o hoție. De altfel, din 1992 și până acu, mai mult după gratii a stat.
Scurtele momente de libertate s-au datorat eliberărilor condiționate. Daniel mai are de ispășit o „coadă” de 300 de zile rămase de la condamnarea anterioară.
„M-am născut hoț și asta e! le-a declarat Stancu polițiștilor. Nu știu să fac altceva și nici nu vreau.”
Ultima experiență trăită o să-l cumințească pentru o vreme.
Într-o zi, Jutta Hambach, în vârstă de 31 de ani, femeia de serviciu a unei bănci din Hambrug, a trăit o întâmplare pe care n-o va uita toată viața.
„Făceam curățenie, a declarat ea, și tocmai mă aflam într-o debara, în care îmi țineam măturile și gălețile. Abia intrase primul client în bancă, și a apărut un tâlhar. Era mascat și avea un pistol în mână... Când am văzut că individul vrea să fugă cu banii, i-am apărut din spate și l-am amenințat cu coada măturii pe care i-am înfipt-o între omoplați pe post de armă automată: „Aruncă pistolul că te secer cu o rafală!” De frică să nu-l împușc, hoțul a aruncat imediat pistolul și banii din mâini!”
Casiera a pornit sistemul de alarmă și angajații băncii l-au imobilizat pe intrus. După ce tâlharul a fost arestat, s-a constatat că el îi amenințase cu un pistol cu apă.
Infractorul a avut o izbucnire nervoasă și l-a podidit plânsul. El s-a dovedit a fi Otto Weinberg, în vârstă de 35 de ani, care a declarat în arestul poliției:
„Dacă aș fi avut o armă veritabilă, nu mă pierdeam cu firea. Când am văzut cu ce și de către cine am fost amenințat, mi-a venit să mor, să găsesc un pistol adevărat și să-mi zbor creierii!”
La rândul său, directorul băncii a spus:
„Pentru faptul că femeia de serviciu a fost mai curajoasă și mai inteligentă decât paznicii, am promovat-o într-un post bine remunerat, cu atribuții speciale de asigurare a securității băncii.”
Un polițist a prins cinci hoți cu un pistol de jucărie
Plutonierul Ștefan Țacu, din Târgu Jiu, se afla acasă și ieșise pe balcon să fumeze o țigară când a observat câțiva tineri care tocmai încercau să spargă două mașini. Polițistul s-a hotărât să coboare în stradă și să-i prindă pe spărgători.
Țacu nu era înarmat, așa că, pentru orice eventualitate, a luat la el un pistol de jucărie, pe care urma să i-l dăruiască unui nepot de-al său. Dar hoții nu aveau de unde să știe că arma nu era adevărată, așa că plutonierul n-a avut probleme să-i rețină.
Parchetul Județean a eliberat mandate de arestare pentru Adrian Stoian și Alin Cârstoiu, capii bandei, ceilalți hoți fiind cercetați în stare de libertate.
Turiștii jefuiți aveau arme mai bune
Despre faimoșii „rakeți”, indivizi certați cu legea, provenind din state ale fostei Uniuni Sovietice, nu credem că e cazul să spunem prea multe, căci oricine știe prea bine cam ce le poate pielea. Dar pățania a patru asemenea indivizi merită povestită, prin hazul ei involuntar.
Într-o frumoasă dimineață de iulie, un autobuz cu număr de înmatriculare de Belarus mergea pe șosea, la circa 200 km de Varșovia. La un moment dat, de pe un drumeag lateral, un autoturism fără semne de identificare i-a tăiat calea autobuzului. Cu scrâșnet de frâne, mașina s-a oprit, iar din autoturism au năvălit afară patru indivizi mascați, înarmați cu pistoale și cuțite.
Bandiții s-au îndreptat spre ușa autobuzului, dar primul n-a apucat să pună piciorul pe scară, că, de peste banchete, țevile lungi ale unor puști s-au ațintit asupra sa, însoțite fiind de un zgomot specific, de arme încărcate.
În doi timpi și trei mișcări, bandiții au fost dezarmați și legați fedeleș. Ce se petrecuse?
Cei patru rakeți, proveniși din Ucraina, avuseseră ghinionul să atace tocmai autocarul echipei naționale de tir cu pușca din Belarus, care se întorcea de la un concurs din Slovacia. Și, colac peste pupăză, pentru a fi tacâmul complet, sportivii erau cătrăniți rău, fiindcă ocupaseră ultimul loc!
Spărgătorii n-au găsit banii, proprietara schimbând ascunzătoarea
Brașoveanca Elena Tarhon a demonstrat că era premoniții care o pot scoate din multe încurcături. Femeia a salvat astfel mica avere pe care o ascundea în casă.
Într-o marți după-amiază, casa familiei Tarhon a fost spartă. Hoții au forțat ușa cu o rangă și au pătruns în locuință, profitând de faptul că proprietarii se aflau în piața Traian, unde au o mică afacere.
Spărgătorii au întors pe dos toate lucrurile, au golit dulapurile și debaraua, căutând bani și bijuterii. N-au furat nimic, deși în casă erau ascunse 60 de milioane de lei și mai multe bijuterii din aur.
Toate au scăpat de mâna hoților, după ce Elena Tarhon visase că-i vor fi furate și le-a schimbat ascunzătoarea.
„Inițial, banii erau în dulap. Noaptea am visat-o pe bunica mea, care-mi spunea să-i iau de acolo, să-i ascund mai bine, pentru că îmi vor fi furați. Dimineața i-am ascuns în altă parte, și hoții nu i-au putut găsi”, a declarat Elena Tarhon.
Sertarul în care se aflaseră toți banii, adică 60 de milioane de lei și bijuteriile familiei a fost întors pe dos de hoții care au pătruns în casa familiei Tarhon.
O femeie ventriloc l-a înșelat pe atacator,
făcându-l să creadă că polițiștii sunt la ușă
O femeie ventriloc pe nume Marta Guttmacher l-a păcălit pe cel care voia s-o violeze, făcându-l să sară pe fereastră. Apelând la capacitățile sale speciale, ea a imitat voci de polițiști care somau să se deschidă ușa.
Femeia în vârstă de 31 de ani, din Frankfurt, Germania, a scăpat fără nicio rană din acest ciudat incident. Poliția spune că și-a păstrat cumpătul foarte bine, reușind să le dea apoi o descriere amănunțită a atacatorului.
„Și-a folosit capul și talentul neobișnuit, pentru a scăpa dintr-o situație deosebit de periculoasă, a declarat inspectorul Erik Kriegsman. Ea l-a făcut pe violator să creadă că arestarea lui este iminentă. Și-a folosit capacitatea de ventriloc, vorbind ca un polițist, identificându-se și prevenind că va sparge ușa dacă nu se va deschide.”
Domnișoara Guttmacher, care lucrează într-un club de noapte cu cunoscuta păpușă „Brigitte”, e ventriloc de peste șapte ani. A devenit expertă mai ales în a se preface că păpușa urlă, ea în acest timp stând liniștită și fără să-și miște buzele.
După ce a încercat cu alte argumente să scape de atacator și n-a reușit, domnișoara Guttmacher a apelat la talentul ei de ventriloc și a urlat:
„Poliția Frankfurt, deschideți!”
Atacatorul, care tocmai rupea hainele victimei și se pregătea de acțiune, s-a oprit brusc.
Femeia și-a folosit din nou talentul, spunând în continuare:
„Deschideți sau vom sparge ușa!”
Suspectul s-a speriat și a fugit escaladând fereastra, pentru ca apoi, odată ajuns în stradă, să dispară cu mașina sa cu tot.
Dar victima a notat numărul de înmatriculare a mașinii.
Atacatorul, pe nume Harold Gross, 23 de ani, este acuzat de furt și tentativă de viol, el fiind pasibil de o pedeapsă de până la 17 ani de detenție.
Un spărgător a fost surprins în timp ce proba pantofii furați
E un fapt deja cunoscut că pe zi ce trece ingeniozitatea hoților și a spărgătorilor se ridică spre culmi nebănuite.
O excepție o reprezintă cazul lui Gabriel Câmpeanu, în vârstă de 23 de ani, care a pătruns într-un magazin de încălțăminte din Cluj.
Faptul n-ar avea nimic ieșit din comun dacă spărgătorul nu s-ar fi apucat, înainte de a înșfăca marfa, s-o și probeze. În această postură incomodă a fost surprins de doi agenți ai Societății de pază „Neva Mureșan”.
Instantaneu, lui Gabriel i-au sărit din cap toate gândurile referitoare la numărul pantofilor, fason sau elasticitatea tălpii: el a luat-o la goană prin apa Canalului Morii, cunoscut de clujeni pentru mirosurile sale pestilențiale.
După o urmărire de câteva sute de metri, după ce l-au amenințat că vor face uz de armă, agenții de pază l-au reținut pe pretențiosul tânăr și l-au dat pe mâna poliției.
O nonagenară a imobilizat un infractor
În ciuda celor 91 de ani ai săi, Lucie Sardo este încă foarte energică.
Pe data de 28 mai 1997, după ce se deplasa în celălalt capăt al orașului Vallauris, pentru a dejuna împreună cu fiica ei, Annie (70 de ani), Lucie s-a întors acasă grăbită, căci tocmai trebuia să sosească un instalator, pentru a-i face câteva reparații în apartament.
La nici cinci minute după ce a sosit, a auzit soneria și a deschis ușa.
Instalatorul era un bărbat tânăr, cu părul blond și lung până la umeri, care încerca, în mod vizibil, să-și ascundă fața, cu ajutorul unei eșarfe înnodate la gât. El a trântit ușa în urma lui și, cu pași precipitați, a traversat livingul și a ajuns în dormitor.
Dându-și seama imediat că ceva nu era în regulă, Lucie s-a speriat, dar, în loc să fugă și să încerce să cheme poliția, ea s-a repezit după individ, pe care l-a văzut răsturnând fotoliile și deschizând sertarele febril.
„Dă-mi portofelul tău imediat!” a strigat bărbatul.
„N-am niciun ban în casă!” a replicat Lucie, dar el a îmbrâncit-o și s-a întors în living.
Atunci, Lucie s-a repezit în bucătărie, s-a înarmat cu o tigaie, apoi a revenit în cameră. Individul tocmai voia să ascundă ceva sub haină.
Apropiindu-se, femeia a văzut că „instalatorul” îi furase cutia cu bijuterii, singura ei avere.
„Bijuteriile mele! Dă-mi-le imediat înapoi!” a strigat ea și, în momentul următor, l-a pocnit cu tigaia în cap pe hoț.
Acesta s-a dezechilibrat, iar Lucie i-a mai aplicat o lovitură, după care bărbatul și-a pierdut cunoștința și a căzut pe podea.
„De frică să nu se trezească, l-am legat de mâini și de picioare cu o sfoară, după care am fugit la o vecină, pentru a anunța poliția. Nu mică mi-a fost mirarea să descopăr că așa-zisul instalator purta o perucă și că era, de fapt, Fabrice Tierece, un băiat din cartier, pe care, de altfel, îl cunoșteam!” a declarat Lucie Sardo.
Hoțul a fost neutralizat cu o lovitură de țucal în cap
Nica Ifrim, un recidivist din Brăila, a fost trimis în judecată pentru tâlhărie și ultraj asupra unui jandarm.
Pe 19 decembrie 1999, Nica Ifrim și Ionel Budur au făcut autostopul pentru a ajunge la Ianca. Au oprit un ARO, în care se alfau Gheorghe Melinte, soția acestuia Eugenia, și fiica lor în vârstă de patru ani, Diana, plus alți doi autostopiști care, ulterior, au coborât în localitatea Urleasca.
În zona localității Oprișenești, proprietarul mașinii a oprit și i-a întrebat pe cei doi autostopiști din spate, Ifrim și Budur, dacă nu cumva au luat ciocolata și biscuiții copilului său. Atunci, Ifrim a fugit din mașină, dar a fost ajuns din urmă de Melinte.
A urmat o altercație între proprietarul mașinii și cei doi autostopiști.
Un jandarm, Costel Rândunică, a auzit țipetele Dianei, copila soților Melinte, care se speriase. Văzând că se apropie jandarmul, Budur, unul dintre cei doi autostopiști, a luat-o la fugă. Celălalt autostopist, Ifrim, l-a mușcat de mână pe jandarmul care-l percheziționa.
A mai sărit în ajutorul jandarmului un sătean, care i-a tras un pumn autostopistului. Ba, mai mult, Eugenia Melinte a luat olița copilului din mașină și l-a trăznit cu ea în cap pe infractor, care, ulterior, a fost imobilizat.
Nica Ifrim furase din ARO câteva nimicuri: un cric, două filtre de motorină, o lampă auto, un portmoneu, două ciocolate și un pachet de biscuiți.
Spărgătorii de automate au umplut spitalele
Georges este un tip micuț de statură, dar cu o minte foarte ascuțită. Și la serviciu, și acasă cultiva o dezordine cumplită, care este de fapt un soi de ikebana obiectual. Cel puțin apartamentul poate trece oricând drept laborator de alchimie. Umblă șleampăt, dar este foc de deștept. Altfel nu l-ar tolera nimeni la slujbă. Are soluții pentru orice, la orice oră din zi sau noapte, dar și invenții! Este un mic geniu și toată lumea știe asta.
Vine vestea că se fură bani din casetele automatelor. Că există fel de fel de automate: de oferit țigări ori sendvișuri, de servit cafea sau băuturi răcoritoare, de livrat bomboane, ciocolată, gumă de mestecat sau chiar filme porno, sexy și obiecte de sex-shop.
Multe dintre ele erau concepute de Georges și l-a durut tare vestea că se fură banii din automate și s-a pus la treabă. După câteva zile, un nou sistem antifurt se fabrica în serie, iar după alte câteva zile a fost montat la automatele micuței localități.
Sluis este un orășel care numără abia 2.200 de locuitori și se află în Belgia; era de mirare pentru străinii în trecere particularitatea așezării: Sluis-ul era plin de sex-shopuri. Aici găsești tot ce-ți trece prin minte în acest domeniu. Însă, în speciat, oferit de automate.
De furat, se fura foarte simplu: cu chei porivite descuiau capacul protector, apoi cu o șurubelniță, hoții înlăturau un perete separator și aveau acces la caseta în care se adunau monedele. Trebuiau introduse ambele mâini pentru a apuca cutia și operațiunea se termina. Multe din automate dețineau filme sexy și porno sau obiecte folosite în amor, iar ele erau primele care se umpleau cu bani. Tot acestea au fost și cele care au dat primele victime.
Primul găsit a fost un tânăr de 25 de ani. Se zvârcolea pe jos, țipând de mama focului. Din nas îi curgea sânge și un obraz începuse să i se învinețească.
Dus la spital, s-a lămurit misterul: dorise să fure banii dintr-un automat. A procedat ca și în alte dăți, însă, în momentul în are a apucat cu ambele mâini caseta, ceva i-a aruncat în ochi un lichid usturător. Aproape simultan, dintr-un perete s-a desprins zvâcnind scurt, o bară dură care l-a pocnit în plină figură.
Pentru ca tacâmul să fie complet, un soi de furculiță i s-a înfipt adânc în mâini. Nici n-a apucat să schițeze retragerea mâinilor și o descărcare electrică i-a pus capac.
Până seara, în spital ajunseseră nouă spărgători, pe care televiziunea locală deja îi populariza. Sistemul antifurt făcea ravagii.
Traian și Decebal au fost bătuți cu polonicul
Doi tineri, Marian Decebal (16 ani) și Iulian Traian Secăreș (17 ani) din Râmnicu Vâlcea, au ajuns într-o duminică noapte la spitalul din oraș cu capetele sparte.
Băieții tocmai se întorceau cu chef de la o discotecă din cartierul Goranu și au dat iama într-o grădină, să-și facă nevoile în spatele unor tufe.
Cum câinele a început să latre, proprietara, o femeia cam la 60 de ani, a ieșit înarmată cu un polonic și i-a altoit pe cei doi în cap.
Femeia striga „Hoții! Hoții!” fiind convinsă că băieții intraseră în grădină ca să-i fure roșiile.
După ce au primit îngrijiri medicale, Traian și Decebal au fugit din spital, pentru ca ceilalți bolnavi să nu râdă de pățania lor.
Hoțul a fost reținut de victimă cu dinții
Când și-a dat seama că un tânăr încerca să-i fure ceasul, Bruce Aron, din Port Richey (Florida), a considerat că era mai sigură metodă pentru a-l împiedica pe hoț să fugă cu prada este de a-și înfige dinții în brațul lui.
„Dacă nu aveam dantură bună, jefuitorul ar fi fost și acum în libertate!”
Pentru că se grăbea să ajungă la o întâlnire, Bruce Aron a chemat un taxi. Dar, din cauza traficului aglomerat, mașina mergea cu aceeași viteză ca și pietonii. Fiind cald, a coborât geamul portierei și și-a scos brațul drept afară, pentru a se mai răcori. La mână avea un ceas din aur, care nu a scăpat atenției lui Pasquale Pirozzi, un italian care, la 18 ani, avea deja o mulțime de antecedente penale.
Pasquale s-a apropiat de mașină și, cu o singură mișcare, i-a smuls ceasul de la mână și a dat să fugă.
Dar Bruce a fost mai rapid decât el: l-a înhățat de mână, l-a tras lângă portiera mașinii și și-a înfipt dinții puternici în brațul lui. Cu cât agresorul se zbătea mai tare, cu atât dinții se înfingeau mai adânc în carnea lui. Bruce și-a descleștat fălcile, abia după ce hoțul a fost imobilizat de către trecătorii care văzuseră scena.
„În urmă cu câțiva ani, am prins doi hoți în apartamentul meu, pe care i-am cotonogit. Am fost dat în judecată pentru exces de legitimă apărare! Am fost achitat, dar mi-am promis că, orice s-ar întâmpla, nu-mi voi mai folosi forța mâinilor. Așa că mi-am folosit dinții!” le-a explicat Burce polițiștilor.
Pasquale Pirozzi a fost arestat sub acuzația de tentativă de furt.
Spărgătorul a fost snopit în bătaie de păgubaș
3 martie 1996. Zgomotele care se auzeau în sufragerie i-au trezit pe soții Giușcă din somn, pe la 3 dimineața.
„E cineva în casă!” a exclamat, speriată, femeia.
Încă buimac, Florinel Giușcă și-a căutat papucii și s-a îndreptat spre camera cu pricina. N-a ajuns bine în prag și a văzut un individ care căuta cu ardoare printre lucruri. Din când în când, își mai îndesa câte un obiect în buzunarele pantalonilor.
„Doamne, mi-a intrat un hoț în casă”, și-a spus bărbatul, înfuriat și înspăimântat în același timp.
Sufrageria și balconul apartamentului de bloc din strada Râșnov nr. 2, au fost transformate de Florinel Giușcă, patronul unei firme, într-un magazin cu de toate. Vitrina plină de marfă, de la parterul imobilului, l-a atras pe tâlhar. Mai ales că nu trebuia decât să spargi un geam și te trezeai în mijlocul „bogățiilor”.
Ghinionistul spărgător nu bănuia că proprietarii locuiau acolo. Cert este că între păgubaș și spărgător s-a pornit o bătaie soră cu moartea.
Intrusul l-a lovit de câteva ori cu putere în cap pe patron, dar nici acesta nu s-a lăsat. În încăpere a intrat și nevasta lui Giușcă. Acesta i-a strigat disperat, printre pumni și palme:
Anunță vecinii și poliția!”
Vecinii, solidari, au sărit imediat, hoțul a fost imobilizat și dus în holul blocului, unde a mai primit câteva scatoalce.
În acel moment, locotenentul Adrian Milcică și plutonierul Nelu Ilie, polițiști la Secția 7, care patrulau prin zonă, au observat cu uimire câțiva indiviz în pijamale care se agitau nevoie mare lângă intrarea imobilului.
Astfel, spărgătorul a fost dus la secție, scăpând de furia locatarilor.
Daniel Stancu, tâlharul bătut de păgubaș, ieșise de numai câteva zile de la pârnaie, unde ajunsese tot pentru o hoție. De altfel, din 1992 și până acu, mai mult după gratii a stat.
Scurtele momente de libertate s-au datorat eliberărilor condiționate. Daniel mai are de ispășit o „coadă” de 300 de zile rămase de la condamnarea anterioară.
„M-am născut hoț și asta e! le-a declarat Stancu polițiștilor. Nu știu să fac altceva și nici nu vreau.”
Ultima experiență trăită o să-l cumințească pentru o vreme.
marți, 24 iulie 2018
luni, 23 iulie 2018
Infractori ghinioniști, Traian Tandin
Hoții n-au avut ce să fure, fiindcă uitaseră ziua de plată
O tentativă de jaf mai puțin obișnuită a avut loc într-o zi la prânz și a vizat biroul de plăți al asigurărilor sociale din cadrul Direcției Generale de Muncă și Protecție Socială din Piața Amzei din București.
Gabriel Soare și Eduard Gabriel Păun au filat vreme îndelungată biroul amintit, pentru a afla care sunt zilele când în seiful biroului existau bani pentru plăți. Când au considerat că a sosit momentul pentru lovitură, au acționat. Asta se întâmpla în jurul orei 13:00.
Dotați cu un întreg arsenal de scule, care ar fi trebuit să le servească la deschiderea casei de bani, Soare, în vârstă de 21 de ani, și Păun, 17 ani, au năvălit în incinta biroului.
Până să fie imobilizată cu bandă adezivă, Rodica O., casiera de serviciu, a reușit să dea alarma.
Speriați de apariția unuia dintre angajații DGMPS, care a auzit strigătele de ajutor ale femeii, tâlharii au reușit să fugă, dar numai până în stradă.
Pe bulevardul Ana Ipătescu, Soare a fost prins de niște trecători și de polițiștii Secției 1. La scurt timp l-a urmat și partenerul său, Păun.
Culmea este că cei doi au bătut-o degeaba pe casieră, pentru că, în acel moment, în casa de bani nu se afla niciun leu, pentru simplul motiv că aceea nu era zi de plată.
Singur acasă
Nu, nu este vorba despre filmul bine-cunoscut și nici de Kevin, ci despre un puști ceva mai mărișor (12 ani), pe nume Jany Kobocika, din Praga.
Fiind singur acasă într-o noapte, în timp ce se uita la televizor, a auzit un zgomot suspect în curte. Aflându-se încă sub influența aventurilor lui Kevin din filmul văzut de curând, Jany a acționat cu rapiditate, pentru a preîntâmpina o eventuală pătrundere în casă a unor hoți.
Neavând la dispoziție nici timpul, nici arsenalul micului erou american, el s-a mulțumit să conecteze la clanță un conductor electric, pe care l-a băgat în priză, și să se posteze în fața ferestrei, înarmat cu arcul de la săgețile căruia scosese ventuzele. N-a fost nevoit să le folosească, electricitatea scutindu-l de acest efort.
Un intrus a fost curentat, zguduit și aruncat într-un stâpl de beton de la intrare, el fiind apoi prins și imobilizat de vecinii care veniseră alertați de țipetele copilului.
S-a dovedit că persoana capturată era Marec Wovek, un spărgător de locuințe căutat de poliție de mai multă vreme.
Hoțul a căzut în canalul pe care îl lăsase fără capac
Ionuț Radu, copilul unui rrom din Ploiești, a învățat de mic că, pentru a supraviețui, uneori e necesar să fure câte ceva. Împreună cu tatăl lui, băiatul în vârstă de 12 ani și-a făcut ucenicia, apoi s-a specializat în furarea capacelor de canalizare. Desprindea capacele, le urca în căruță și, când se strângeau mai multe, le ducea la S.C. Remat, unde le vindea ca fier vechi.
Într-o duminică seara, aproape de miezul nopții, Ionuț se întorcea de la un prieten, de pe strada Oborului. Acesta îi făcuse cunoștință cu o fătucă frumoasă. Ionuț se gândea la ea, când a simțit că-i fuge pământul de sub picioare. Căzuse într-o gură de canal, rămasă fără capac.
Când, cu chiu cu vai, a ieșit din canal, Ionuț și-a dat seama că se afla pe strada Ion Creangă și că, doar cu o seară înainte, chiar el furase capacul respectiv. Drept care, băiatul a concluzionat:
„Ce face dragostea din om!”
Maltratat și tâlhărit, un taximetrist și-a recunoscut un agresor în salonul spitalului
Pe 7 ianuarie 1999, în jurul orei 3, taximetristul Gheorghiță Păduraru a ajuns la poliție bătut și plin de sânge, unde a reclamat că trei țigani l-au atacat, jefuit și bătut.
Incidentul s-a produs la Foișorul de Foc, de unde Gheorghiță a luat un client, care, după câteva secunde, l-a somat și l-a forțat să-i dea toți banii obținuți din încasări.
Păduraru s-a decis să riposteze și s-a folosit de bâta pregătită lângă scaun. Atunci alți doi bărbați l-au scos afară pe teximetrist și, în timp ce-l băteau, l-au buzunărit, luându-i toți banii.
La apariția unui alt taxi, țiganii au fugit, iar Păduraru a fost transportat la secția de poliție și apoi la spital. Surpriza cea mare a fost în momentul în care Păduraru l-a recunoscut pe unul dintre agresori în salonul în care fusese internat.
Poliția a intervenit imediat și a fost instituită păzirea agresorului.
Voiau să fure un bancomat, dar au plecat cu toată cabana
Trei hoți din stațiunea franceză Metabief au încercat să fure un automat de bani instalat în peretele exterior al unei cabane.
Într-o noapte, infractorii au legat un cablu de oțel de bancomat. Apoi au prins cablul de un camion, cu care au demarat în trombă. Spre surpriza hoților, automatul de bani i-a urmat cu tot cu cabană.
După ce au târât-o aproape 100 de metri, infractorii au verificat dacă pot fura banii din bancomat. Numai că seiful în care erau ținuți banii n-a suferit nicio stricăciune, iar hoții au fugit de la locul faptei cu mâna goală.
Autoritățile din Metabief au declarat că pagubele produse de cei trei sunt însemnate, cabana în care era bancomatul fiind complet distrusă. În plus, panourile rutiere și stâlpii au fost doborâți la pământ pe distanța pe care camionul a tras cabana după el.
Un hoț internațional a căzut în plasa propriei calicii
Și acum credem că-și mai zise - scuipându-și în sân - că prost e hoțul hapsân. O teorie la care va avea timp să reflecteze nu mai puțin de 10 ani.
Protagonistul: Mihai Pană, de 42 de ani, din Timișoara, dar cu domiciliul niciunde. Acest personaj fără casă, fără masă și fără familie, e recunoscut în lumea interlopă ca un mare specialist (nu glumim deloc!) în materie de spargeri de apartamente.
Venind vremuri mai bune, el a dat o fugă până în Austria, unde s-a înscris la „universitatea” hoților internaționali (singurele „studii” care îi lipseau), absolvind-o în numai trei luni și de unde și-a adus o gamă sofisticată de unelte de spargere în fața căreia hoții autohtoni au rămas blocați.
Cu scule extra la îndemână, Mihai Pană și-a început prelipul spargerilor alegând orașul Arad. Lume multă, aglomerație și apartamente cât cuprinde. Își alegea numai ușile de metal (o modă nouă acum), urmând o logică foarte simplă, și anume că astfel de uși ascund „ceva gras”. Nu s-a înșelat niciodată!
A găsit tot ce-a vrut, numai că ultima dată, la un apartament de lângă gară, s-a cam calicit. După ce a sustras, în primul tur, banii, bijuteriile și ceva aparatură electronică (ar fi fost de ajuns să trăiască bine o jumătate de an) s-a întors să mai ia niște blănuri.
Nu și-a dat seama că vecinii între timp se alertaseră și numai că nu l-au linșat.
Hoții l-au rugat pe păgubaș să le împingă mașina plină cu lucruri furate
Doi puști din orășelul american Surrington (Texas) au făcut de râs tagma hoților printr-o ispravă tragicomică.
Johnny Sams, în vârstă de 17 ani, și Samuel Reynold, un cirac cu vreo trei ani mai tinerel, se plictiseau, vara trecută, făcându-și veacul prin urbe, așa că s-au hotărât să fie și ei bărbați, pentru o noapte. Și cum altfel să-și probeze bărbăția, decât dând o spargere?
Nenorocitul asupra căruia s-a oprit alegerea lor s-a nimerit să fie Glenn Doolin, un vecin pe care cei doi nu-l puteau suferi încă din fragedă pruncie, din pricina firii sale posace.
Zis și făcut: la adăpostul întunericului, puștii au parcat mașina în spatele casei lui Glenn, au traversat curtea și au pătruns, prin efracție, în locuință. Cum vecinul dormea dus, cei doi n-au fost deranjați absolut deloc.
Și totul a mers ca pe roate: rând pe rând, în mașina hoților au intrat televizorul, calculatorul, combina audio și alte asemenea „scule”, cu care Doolin se mândrea (interesant e faptul că băieții nu au furat decât aparatură electronică, banii pe care i-au găsit în casă lăsându-i indiferenți). Cum s-ar zice, o spargere pe cinste.
Hoții s-au suit în mașină și... pas de mai pornește! Au încercat ei în fel și chip, în zadar.
Și atunci, ce să facă, ce să facă?
Și-au luat inima în dinți și au sunat la Doolin, cu o mină nevinovată, rugându-i să-i ajute, căci le-a rămas mașina în pană.
Fără să bănuiască nimic, acesta s-a echipat, săritor, în toiul nopții, și dă-i și împinge... Și ar fi împins el mult și bine, cale de zeci de metri, dacă nu s-ar fi deschis portbagajul, gemând de atâta încărcătură, și televizorul său nu i s-ar fi arătat înaintea ochilor!
Mânios nevoie mare, Doolin a dat fuga în casă, pentru a telefona la poliție.
Cei doi spărgători au plâns, l-au implorat, ba i-au și cărat înapoi lucrurile furate, însă tot nu l-au convins să-i ierte. Iar mașina poliției a venit, i-a arestat și i-a dus într-un loc răcoros.
Morala? Într-o hoție, chiar dacă totul merge ca pe roate, asigurați-vă mai întâi că mașina merge pe roți!
Hoțul a fost prins de păgubaș făcând autostopul
Florin Matei, din Oradea, a fost trezit într-o noapte de un zgomot ciudat. S-a uitat pe fereastră și a rămas înmărmurit: cineva se căznea să-i pornească mașina parcată în fața casei.
Până să iasă din locuință. hoțul dispăruse cu tot cu autoturism.
Matei a urcat la bordul celei de-a doua mașini, care-i aparținea soției lui, și a pornit într-o adevărată cursă de urmărire.
După un timp, autoturismul furata rămas în pană. Hoțul a coborât și, neștiind cine-i persoana cu mașina din spate,a făcut cunoscutul semn al autostopistului.
Păgubașului, desigur, nu i-a scăpat prilejul: l-a luat la bord și l-a dus direct la poliție.
A fost ucis de copacul pe care tocmai voia să-l fure
Silviu Daniel Popa (19 ani) din comuna Stănești, Vâlcea, a rămas în satul natal fiindcă nu avea perspective să găsească de lucru la oraș.
Într-o zi, băiat gospodar, Silviu a plecat împreună cu prietenul și vecinul său, Marin Mirică, să tai un copac din zăvoiul râului Cerna. Acest lucru se numește, însă, furt, fiindcă zăvoiul nu aparține niciunuia dintre ei.
Au pus ochii pe un copac, însă, neavând experiență în domeniul tăierilor silvice, cei doi n-au fost prevăzători.
Astfel, că n-au tăiat copacul după regulile impuse, iar acesta, în cădere, l-a lovit în cap pe Silviu, care a murit pe loc.
Hoțul s-a predat pentru că n-a avut ce să fure
Un bărbat de 41 de ani din Dusseldorrf, Germania, s-a predat la poliție, după ce a încercat să jefuiască o farmacie. El intrase înarmat cu un pistol și le ceruse angajaților să-i dea toate încasările din acea zi.
Din păcate pentru hoț, în toată farmacia nu se găsea decât modesta sumă de 250 de euro. Descumpănit, bărbatul s-a așezat pe un scaun și le-a spus angajaților să cheme poliția.
Infractorul a fost arestat fără probleme, el declarând ulterior că nu merita să riște ani grei de pușcărie, pentru doar 250 de euro.
Se pare că bărbatul s-a gândit bine, deoarece, până la urmă, n-a fost acuzat decât pentru port ilegal de armă.
O tentativă de jaf mai puțin obișnuită a avut loc într-o zi la prânz și a vizat biroul de plăți al asigurărilor sociale din cadrul Direcției Generale de Muncă și Protecție Socială din Piața Amzei din București.
Gabriel Soare și Eduard Gabriel Păun au filat vreme îndelungată biroul amintit, pentru a afla care sunt zilele când în seiful biroului existau bani pentru plăți. Când au considerat că a sosit momentul pentru lovitură, au acționat. Asta se întâmpla în jurul orei 13:00.
Dotați cu un întreg arsenal de scule, care ar fi trebuit să le servească la deschiderea casei de bani, Soare, în vârstă de 21 de ani, și Păun, 17 ani, au năvălit în incinta biroului.
Până să fie imobilizată cu bandă adezivă, Rodica O., casiera de serviciu, a reușit să dea alarma.
Speriați de apariția unuia dintre angajații DGMPS, care a auzit strigătele de ajutor ale femeii, tâlharii au reușit să fugă, dar numai până în stradă.
Pe bulevardul Ana Ipătescu, Soare a fost prins de niște trecători și de polițiștii Secției 1. La scurt timp l-a urmat și partenerul său, Păun.
Culmea este că cei doi au bătut-o degeaba pe casieră, pentru că, în acel moment, în casa de bani nu se afla niciun leu, pentru simplul motiv că aceea nu era zi de plată.
Singur acasă
Nu, nu este vorba despre filmul bine-cunoscut și nici de Kevin, ci despre un puști ceva mai mărișor (12 ani), pe nume Jany Kobocika, din Praga.
Fiind singur acasă într-o noapte, în timp ce se uita la televizor, a auzit un zgomot suspect în curte. Aflându-se încă sub influența aventurilor lui Kevin din filmul văzut de curând, Jany a acționat cu rapiditate, pentru a preîntâmpina o eventuală pătrundere în casă a unor hoți.
Neavând la dispoziție nici timpul, nici arsenalul micului erou american, el s-a mulțumit să conecteze la clanță un conductor electric, pe care l-a băgat în priză, și să se posteze în fața ferestrei, înarmat cu arcul de la săgețile căruia scosese ventuzele. N-a fost nevoit să le folosească, electricitatea scutindu-l de acest efort.
Un intrus a fost curentat, zguduit și aruncat într-un stâpl de beton de la intrare, el fiind apoi prins și imobilizat de vecinii care veniseră alertați de țipetele copilului.
S-a dovedit că persoana capturată era Marec Wovek, un spărgător de locuințe căutat de poliție de mai multă vreme.
Hoțul a căzut în canalul pe care îl lăsase fără capac
Ionuț Radu, copilul unui rrom din Ploiești, a învățat de mic că, pentru a supraviețui, uneori e necesar să fure câte ceva. Împreună cu tatăl lui, băiatul în vârstă de 12 ani și-a făcut ucenicia, apoi s-a specializat în furarea capacelor de canalizare. Desprindea capacele, le urca în căruță și, când se strângeau mai multe, le ducea la S.C. Remat, unde le vindea ca fier vechi.
Într-o duminică seara, aproape de miezul nopții, Ionuț se întorcea de la un prieten, de pe strada Oborului. Acesta îi făcuse cunoștință cu o fătucă frumoasă. Ionuț se gândea la ea, când a simțit că-i fuge pământul de sub picioare. Căzuse într-o gură de canal, rămasă fără capac.
Când, cu chiu cu vai, a ieșit din canal, Ionuț și-a dat seama că se afla pe strada Ion Creangă și că, doar cu o seară înainte, chiar el furase capacul respectiv. Drept care, băiatul a concluzionat:
„Ce face dragostea din om!”
Maltratat și tâlhărit, un taximetrist și-a recunoscut un agresor în salonul spitalului
Pe 7 ianuarie 1999, în jurul orei 3, taximetristul Gheorghiță Păduraru a ajuns la poliție bătut și plin de sânge, unde a reclamat că trei țigani l-au atacat, jefuit și bătut.
Incidentul s-a produs la Foișorul de Foc, de unde Gheorghiță a luat un client, care, după câteva secunde, l-a somat și l-a forțat să-i dea toți banii obținuți din încasări.
Păduraru s-a decis să riposteze și s-a folosit de bâta pregătită lângă scaun. Atunci alți doi bărbați l-au scos afară pe teximetrist și, în timp ce-l băteau, l-au buzunărit, luându-i toți banii.
La apariția unui alt taxi, țiganii au fugit, iar Păduraru a fost transportat la secția de poliție și apoi la spital. Surpriza cea mare a fost în momentul în care Păduraru l-a recunoscut pe unul dintre agresori în salonul în care fusese internat.
Poliția a intervenit imediat și a fost instituită păzirea agresorului.
Voiau să fure un bancomat, dar au plecat cu toată cabana
Trei hoți din stațiunea franceză Metabief au încercat să fure un automat de bani instalat în peretele exterior al unei cabane.
Într-o noapte, infractorii au legat un cablu de oțel de bancomat. Apoi au prins cablul de un camion, cu care au demarat în trombă. Spre surpriza hoților, automatul de bani i-a urmat cu tot cu cabană.
După ce au târât-o aproape 100 de metri, infractorii au verificat dacă pot fura banii din bancomat. Numai că seiful în care erau ținuți banii n-a suferit nicio stricăciune, iar hoții au fugit de la locul faptei cu mâna goală.
Autoritățile din Metabief au declarat că pagubele produse de cei trei sunt însemnate, cabana în care era bancomatul fiind complet distrusă. În plus, panourile rutiere și stâlpii au fost doborâți la pământ pe distanța pe care camionul a tras cabana după el.
Un hoț internațional a căzut în plasa propriei calicii
Și acum credem că-și mai zise - scuipându-și în sân - că prost e hoțul hapsân. O teorie la care va avea timp să reflecteze nu mai puțin de 10 ani.
Protagonistul: Mihai Pană, de 42 de ani, din Timișoara, dar cu domiciliul niciunde. Acest personaj fără casă, fără masă și fără familie, e recunoscut în lumea interlopă ca un mare specialist (nu glumim deloc!) în materie de spargeri de apartamente.
Venind vremuri mai bune, el a dat o fugă până în Austria, unde s-a înscris la „universitatea” hoților internaționali (singurele „studii” care îi lipseau), absolvind-o în numai trei luni și de unde și-a adus o gamă sofisticată de unelte de spargere în fața căreia hoții autohtoni au rămas blocați.
Cu scule extra la îndemână, Mihai Pană și-a început prelipul spargerilor alegând orașul Arad. Lume multă, aglomerație și apartamente cât cuprinde. Își alegea numai ușile de metal (o modă nouă acum), urmând o logică foarte simplă, și anume că astfel de uși ascund „ceva gras”. Nu s-a înșelat niciodată!
A găsit tot ce-a vrut, numai că ultima dată, la un apartament de lângă gară, s-a cam calicit. După ce a sustras, în primul tur, banii, bijuteriile și ceva aparatură electronică (ar fi fost de ajuns să trăiască bine o jumătate de an) s-a întors să mai ia niște blănuri.
Nu și-a dat seama că vecinii între timp se alertaseră și numai că nu l-au linșat.
Hoții l-au rugat pe păgubaș să le împingă mașina plină cu lucruri furate
Doi puști din orășelul american Surrington (Texas) au făcut de râs tagma hoților printr-o ispravă tragicomică.
Johnny Sams, în vârstă de 17 ani, și Samuel Reynold, un cirac cu vreo trei ani mai tinerel, se plictiseau, vara trecută, făcându-și veacul prin urbe, așa că s-au hotărât să fie și ei bărbați, pentru o noapte. Și cum altfel să-și probeze bărbăția, decât dând o spargere?
Nenorocitul asupra căruia s-a oprit alegerea lor s-a nimerit să fie Glenn Doolin, un vecin pe care cei doi nu-l puteau suferi încă din fragedă pruncie, din pricina firii sale posace.
Zis și făcut: la adăpostul întunericului, puștii au parcat mașina în spatele casei lui Glenn, au traversat curtea și au pătruns, prin efracție, în locuință. Cum vecinul dormea dus, cei doi n-au fost deranjați absolut deloc.
Și totul a mers ca pe roate: rând pe rând, în mașina hoților au intrat televizorul, calculatorul, combina audio și alte asemenea „scule”, cu care Doolin se mândrea (interesant e faptul că băieții nu au furat decât aparatură electronică, banii pe care i-au găsit în casă lăsându-i indiferenți). Cum s-ar zice, o spargere pe cinste.
Hoții s-au suit în mașină și... pas de mai pornește! Au încercat ei în fel și chip, în zadar.
Și atunci, ce să facă, ce să facă?
Și-au luat inima în dinți și au sunat la Doolin, cu o mină nevinovată, rugându-i să-i ajute, căci le-a rămas mașina în pană.
Fără să bănuiască nimic, acesta s-a echipat, săritor, în toiul nopții, și dă-i și împinge... Și ar fi împins el mult și bine, cale de zeci de metri, dacă nu s-ar fi deschis portbagajul, gemând de atâta încărcătură, și televizorul său nu i s-ar fi arătat înaintea ochilor!
Mânios nevoie mare, Doolin a dat fuga în casă, pentru a telefona la poliție.
Cei doi spărgători au plâns, l-au implorat, ba i-au și cărat înapoi lucrurile furate, însă tot nu l-au convins să-i ierte. Iar mașina poliției a venit, i-a arestat și i-a dus într-un loc răcoros.
Morala? Într-o hoție, chiar dacă totul merge ca pe roate, asigurați-vă mai întâi că mașina merge pe roți!
Hoțul a fost prins de păgubaș făcând autostopul
Florin Matei, din Oradea, a fost trezit într-o noapte de un zgomot ciudat. S-a uitat pe fereastră și a rămas înmărmurit: cineva se căznea să-i pornească mașina parcată în fața casei.
Până să iasă din locuință. hoțul dispăruse cu tot cu autoturism.
Matei a urcat la bordul celei de-a doua mașini, care-i aparținea soției lui, și a pornit într-o adevărată cursă de urmărire.
După un timp, autoturismul furata rămas în pană. Hoțul a coborât și, neștiind cine-i persoana cu mașina din spate,a făcut cunoscutul semn al autostopistului.
Păgubașului, desigur, nu i-a scăpat prilejul: l-a luat la bord și l-a dus direct la poliție.
A fost ucis de copacul pe care tocmai voia să-l fure
Silviu Daniel Popa (19 ani) din comuna Stănești, Vâlcea, a rămas în satul natal fiindcă nu avea perspective să găsească de lucru la oraș.
Într-o zi, băiat gospodar, Silviu a plecat împreună cu prietenul și vecinul său, Marin Mirică, să tai un copac din zăvoiul râului Cerna. Acest lucru se numește, însă, furt, fiindcă zăvoiul nu aparține niciunuia dintre ei.
Au pus ochii pe un copac, însă, neavând experiență în domeniul tăierilor silvice, cei doi n-au fost prevăzători.
Astfel, că n-au tăiat copacul după regulile impuse, iar acesta, în cădere, l-a lovit în cap pe Silviu, care a murit pe loc.
Hoțul s-a predat pentru că n-a avut ce să fure
Un bărbat de 41 de ani din Dusseldorrf, Germania, s-a predat la poliție, după ce a încercat să jefuiască o farmacie. El intrase înarmat cu un pistol și le ceruse angajaților să-i dea toate încasările din acea zi.
Din păcate pentru hoț, în toată farmacia nu se găsea decât modesta sumă de 250 de euro. Descumpănit, bărbatul s-a așezat pe un scaun și le-a spus angajaților să cheme poliția.
Infractorul a fost arestat fără probleme, el declarând ulterior că nu merita să riște ani grei de pușcărie, pentru doar 250 de euro.
Se pare că bărbatul s-a gândit bine, deoarece, până la urmă, n-a fost acuzat decât pentru port ilegal de armă.
vineri, 20 iulie 2018
Infractori ghinioniști, Traian Tandin
Vrând să fure o vacă, a căzut într-o hazna
Întâmplarea, absolut autentică, s-a petrecut în vara anului 2001, în localitatea doljeană Pleșoi.
Nicu Leancă, un localnic, trebăluia prin casă, când, ieșind la un moment dat în curte, a văzut că cineva tocmai se pregătea să-i fure vaca. Mânios, dar și speriat, omul a început să țipe cât îl țineau plămânii, iar hoțomanul, speriindu-se la rândul său, a rupt-o la fugă, lăsând vaca de izbeliște.
Hoțul a încercat să se ascundă în WC-ul din fundul curții, dar, năvălind în cabină cu prea mult avânt, a rupt o scândură din podea și s-a prăbușit în haznaua plină ochi de... îngrășăminte naturale.
Gospodarul a trimis pe cineva să alerteze poliția și, până la sosirea oamenilor legii, a luat o furcă și s-a dus spre closet, să vadă cine fusese „norocosul” care plonjase în hazna.
Nu mică i-a fost mirarea recunoscându-l pe hoț în persoana finului său, Robert Cașcotă!
Cum acesta mai avea puțin și se sufoca, nașului i s-a făcut milă de el și l-a scos din hazna cu ajutorul unui băț, ținându-l apoi la distanță, fiindcă, după cum a declarat, „puțea atât de tare, încât nu te puteai apropia de el”.
Și-a denunțat hoțul fiindcă n-a adus acasă banii furați
Deborah Elliot-Binns și-a denunțat soțul, care furase 14.000 de lire sterline dintr-o bancă, după ce l-a recunoscut în înregistrarea făcută de camera de luat vederi a instituției respective, în care lucra femeia.
Această înregistrare fusese făcută în urmă cu două săptămâni, iar Christopher Elliot-Binns nu adusese acasă banii furați.
După vizionarea desfășurării jafului, Deborah s-a dus la poliția din Northhampton (Anglia) și a declarat că autorul furtului era chiar soțul ei, care e un alcoolic înveterat.
„Nu știu ce a făcut cu banii, dar acasă n-a adus nicio lețcaie! Probabil, i-a băut cu prietenii lui de pahar”, li s-a plâns ea polițiștilor.
Spărgătorul s-a prăbușit prin tavan, în mijlocul unei ședințe de spiritism
Jessie Howard, Cindy Heston și Heather Beaumont, trei tinere din Santa Fe (New Mexico, SUA), organizau, din când în când, ședințe de spiritism. Toate sperau să se mărite cât mai curând și doreau să afle, cu un ceas mai devreme, cum avea să arate cel care le va deveni soț.
În seara de 11 martie 1995, ele se strânseseră, ca de obicei, în locuința lui Jessie, situată la periferia orașului, și se pregăteau cu febrilitate pentru o nouă ședință.
De această dată, hotărâseră să invoce spiritul bunicului gazdei, care fusese un judecător celebru.
În camera drapată în negru, tinerele luaseră loc în jurul unei mese, în mijlocul căreia pâlpâia o lumânare. După ce au rostit o serie de incancații rituale, ele au auzit pași pe deasupra capetelor lor.
„Spirite, ești aici?” a întrebat una din ele.
În același moment plafonul încăperii s-a sfărâmat și un bărba a căzut pe masă, îngrozindu-le pe cele trei fete. Văicărelile intrusului le-a adus, însă la realitate, ele realizând că nu era vorba de spiritul invocat, ci de o ființă în carne și oase. Aprinzând lumina, fetele au constatat că aveau de-a face cu un hoț.
Profitând de poziția izolată a locuinței lui Jessie și de faptul că luminile erau stinse, Oswald Newman s-a gândit să dea o spargere. Și-a tras un ciorap pe figură și intrând pe un chepeng de pe acoperiș, care era deschis, a pătruns în podul casei. Numai că imobilul era foarte vechi, iar plafonul șubred s-a rupt sub picioarele lui. Acesta s-a prăbușit în mijlocul ședinței de spiritism, scrântindu-și o gleznă și umărul unui braț.
Jessie a anunțat poliția, care l-a arestat pe intrus.
„Cred că spiritul bunicului meu a făcut dreptate, și de această dată!” le-a mărturisit ea polițiștilor.
În timpul anchetei care a urmat, Oswald Newman a declarat:
„Dacă știam că voi avea de-a face cu spiritul unui judecător, mă lăsam păgubaș! Niciodată nu mi-au plăcut fantomele, fiindcă nu știi la ce să te aștepți de la ele!”
Un hoț de benzină și-a incendiat colegii de furat
Ion Mangârea (37 de ani) și Ion Mateică (32 de ani), ambii din Iancu Jianu, județul Olt, au fost internați într-o duminică seară cu arsuri grave.
Cei doi s-au accidentat la „locul de muncă” în timp ce se chinuiau să-și umple bidoanele cu gazolină de la o conductă a „Compet” SA Ploiești.
Cei doi săpaseră o groapă pentru a ajunge la conductă și tocmai își umpleau bidoanele, când a apărut cel de-al treila hoț, Ilie Tudor (50 de ani), din aceeași comună. El i-a rugat pe aceștia să-i umple și lui bidonul, dar de... cum vine asta, fără muncă? Și cei doi Ion l-au refuzat.
Supărat, Tudor a aruncat un băț de chibrit aprins peste cei doi. Aceștia au fost cuprinși de flăcări și s-au ales cu arsuri de gradul doi pe membre.
Incendiul a fost stins în câteva ore de pompieri.
Tâlharul păgubaș
Louis Tietierre, un francez din Dijon, tâlhar de ocazie, s-a prezentat într-o seară de martie la sediul unei secții de poliție, pentru a reclama faptul că locuința i-a fost spartă de persoane necunoscute și că i s-au furat obiecte în valoare de peste 300.000 de franci francezi și o mare sumă de bani.
În timp ce completa formularele înmânate de ofițerul de serviciu, a auzit țipetele unei femei, care striga:
„El e cel care m-a jefuit și m-a bătut!”
Și-a înălțat capul și, văzând-o, s-a ridicat și a încercat să fugă, apoi și-a dat seama că făcuse o gravă greșeală.
Dar era prea târziu.
A fost nevoit astfel să recunoască o tâlhărie pe care o săvârșise cu trei zile mai înainte și a cărei victimă fusese chiar femeia aflată cu treburi în secția de poliție.
Au fost prinși fiindcă au telefonat din casa spartă
Doi infractori, cunoscuți în analele poliției din Capitală ca autori ai mai multor spargeri de locuințe, au fost reținuți pentru o nouă spargere.
Chiar dacă au lucrat cu mănuși și au încercat să-și șteargă toate urmele, ei au fost atât de naivi, încât și-au sunat prietenii chiar de la postul telefonic din locuința spartă.
Furtul a fost comid în prima săptămână a unei luni, însă verificările care au dus la prinderea lor au durat, pentru că procedurile de obținere a listei apelurilor emise de postul respectiv au fost greoaie, iar audierea celor sunați a fost făcută eșalonat.
Cert este că Alberto Cezar Cătănescu, zis Frankfurt, și Valentin Andrei, de 21 și, respectiv, 20 de ani, și-au recunoscut faptele și o parte din bunurile furate au fost recuperate.
Ei au spart o locuință - au rupt butucul ușii - din sectorul 3 și au furat o cameră video, o unitate centrală de calculator și un telefon mobil, toate în valoare de aproximativ 70 de milioane de lei vechi, după care au început să dea telefoane.
Hoții au comandat un taxi chiar din casa jefuită
Într-o după-amiază, judiciariștii Secției 2 din Capitală au reușit să pună mâna pe doi spărgători de locuințe care s-au remarcat prin ingeniozitatea și tupeul cu care acționau.
Cei doi, Mihai Avram (18 ani), poreclit Pisicaru, și Cornel Enescu (16 ani), ambii domiciliați în sectorul 1, au fost arestați pentru furt calificat și tâlhărie.
Practic, potrivit cercetărilor, în cele patru spargeri probate, cei doi au creat un prejudiciu de peste 150 de milioane de lei vechi, din care s-a recuperat cam 80 la sută.
Interesant este modul de operare.
Alegeau numai apartamente situate la primul etaj al imobilelor și nu se chinuiau niciodată să spargă ușile apartamentelor vizate. Pur și simplu, se cățărau pe grilajele metalice ale locuințelor de la parter și intrau pe geamurile deschise, indiferent dacă proprietarii erau sau nu acasă.
Cu prilejul spargerii pe care au dat-o în noaptea de 7/8 octombrie 2001, proprietara s-a trezit și a fost bătută cu bestialitate. În celelalte cazuri, două firme și un alt apartament, nu au avut contact cu proprietarii, însă au intrat tot prin cățărare. În al doilea apartament spart s-au și distrat, desenând obscenități pe pereți, cu un spray de vopsea auto.
Un alt fapt care denotă tupeul lor, cel care i-a și dat de gol, e faptul că își chemau un taxi din casa pe care o jefuiau.
Cuptoarele cu microunde nu au doar efecte negative
Pe data de 17 iunie 1997, într-un restaurant din orașul american Portland, ziua în amiaza mare, au dat buzna doi indivizi, care, sub amenințarea pistoalelor, le-au cerut clienților să se întindă pe podea, iar vânzătorilorsă deschidă casele de bani.
Cum în oraș tocmai se desfășura un tradițional festival al tăietorilor de lemne, încasările din ziua respectivă erau foarte mari, așa că hoții au avut serios de lucru la îndesarea bancnotelor în saci. Doar că atunci când mai aveau puțin și-și duceau la bun sfârșit treaba, s-a auzit un șuierat ascuțit.
„Alarma!” a strigat unul dintre clienții întinși pe jos și a fost de-ajuns: panicați, bandiții au lăsat baltă sacii și duși au fost.
Duși, dar nu foarte departe, căci o patrulă de poliție i-a prins după o scurtă urmărire cu mașinile.
În cele din urmă, și misterul „alarmei” s-a rezolvat.
De fapt, nu apăsase nimeni pe butonul de alarmă, ci se declanșase soneria de avertizare a unui cuptor cu microunde, anunțând că sendvișurile introduse în cuptor se încălziseră.
Au furat o casă de bani, dar n-au putut s-o deschidă
Ioan Șerba și Daniel grozav, în vârstă de 20 și, respectiv, 19 ani, au foarte multe lucruri în comun. Ambii sunt țigani, ambii au antecedente penale și locuiesc în aceeași zonă din satul Petrești, în apropierea orașului Sebeș, județul Alba.
Tot plimbându-se fără scop, ei au pus ochii pe seiful din incinta oficiului poștal din localitatea de baștină. După câteva săptămâni, timp în care și-au întocmit un minuțios plan de acțiune, pe 25 ianuarie 1998, Șerban și Grozavu au trecut la fapte.
Ziua, în jurul orei 12, cei doi au forțat și au dislocat grilajul metalic de la unul din geamurile oficiului poștal, după care au pătruns în clădire și au furat casa de bani, care conținea suma de 10 milioane de lei vechi.
Echipa operativă a IPJ Alba și cadrele de la Poliția Sebeș, sosite de urgență la fața locului, au prelevat urmele lăsate de cei doi, după care au trecut la cercetarea cercului de bănuiți.
După câteva ore de căutări, cei doi hoți au fost identificați și reținuți, în seara aceleiași zile, în jurul orei 23:00. Casa de bani a fost descoperită intactă pe malul râului Sebeș.
Polițiștii au stabilit că hoții au încercat în repetate rânduri să deschidă seiful, dar n-au reușit.
Au furat un seif în care nu se afla niciun ban
Bărbuță Cristian (24 de ani), Damian Eugen (21 de ani) și Rusu Silviu (21 de ani), toți trei din Iași, au pătruns prin efracție, în timpul nopții, în sediul firmei ieșene Helea Rom Asteri SRL și au furat un seif, crezând că este plin cu bani.
La puțin timp, o patrulă a poliției i-a prins pe hoți, cărora nu mică le-a fost dezamăgirea când au constatat că seiful era gol.
Întâmplarea, absolut autentică, s-a petrecut în vara anului 2001, în localitatea doljeană Pleșoi.
Nicu Leancă, un localnic, trebăluia prin casă, când, ieșind la un moment dat în curte, a văzut că cineva tocmai se pregătea să-i fure vaca. Mânios, dar și speriat, omul a început să țipe cât îl țineau plămânii, iar hoțomanul, speriindu-se la rândul său, a rupt-o la fugă, lăsând vaca de izbeliște.
Hoțul a încercat să se ascundă în WC-ul din fundul curții, dar, năvălind în cabină cu prea mult avânt, a rupt o scândură din podea și s-a prăbușit în haznaua plină ochi de... îngrășăminte naturale.
Gospodarul a trimis pe cineva să alerteze poliția și, până la sosirea oamenilor legii, a luat o furcă și s-a dus spre closet, să vadă cine fusese „norocosul” care plonjase în hazna.
Nu mică i-a fost mirarea recunoscându-l pe hoț în persoana finului său, Robert Cașcotă!
Cum acesta mai avea puțin și se sufoca, nașului i s-a făcut milă de el și l-a scos din hazna cu ajutorul unui băț, ținându-l apoi la distanță, fiindcă, după cum a declarat, „puțea atât de tare, încât nu te puteai apropia de el”.
Și-a denunțat hoțul fiindcă n-a adus acasă banii furați
Deborah Elliot-Binns și-a denunțat soțul, care furase 14.000 de lire sterline dintr-o bancă, după ce l-a recunoscut în înregistrarea făcută de camera de luat vederi a instituției respective, în care lucra femeia.
Această înregistrare fusese făcută în urmă cu două săptămâni, iar Christopher Elliot-Binns nu adusese acasă banii furați.
După vizionarea desfășurării jafului, Deborah s-a dus la poliția din Northhampton (Anglia) și a declarat că autorul furtului era chiar soțul ei, care e un alcoolic înveterat.
„Nu știu ce a făcut cu banii, dar acasă n-a adus nicio lețcaie! Probabil, i-a băut cu prietenii lui de pahar”, li s-a plâns ea polițiștilor.
Spărgătorul s-a prăbușit prin tavan, în mijlocul unei ședințe de spiritism
Jessie Howard, Cindy Heston și Heather Beaumont, trei tinere din Santa Fe (New Mexico, SUA), organizau, din când în când, ședințe de spiritism. Toate sperau să se mărite cât mai curând și doreau să afle, cu un ceas mai devreme, cum avea să arate cel care le va deveni soț.
În seara de 11 martie 1995, ele se strânseseră, ca de obicei, în locuința lui Jessie, situată la periferia orașului, și se pregăteau cu febrilitate pentru o nouă ședință.
De această dată, hotărâseră să invoce spiritul bunicului gazdei, care fusese un judecător celebru.
În camera drapată în negru, tinerele luaseră loc în jurul unei mese, în mijlocul căreia pâlpâia o lumânare. După ce au rostit o serie de incancații rituale, ele au auzit pași pe deasupra capetelor lor.
„Spirite, ești aici?” a întrebat una din ele.
În același moment plafonul încăperii s-a sfărâmat și un bărba a căzut pe masă, îngrozindu-le pe cele trei fete. Văicărelile intrusului le-a adus, însă la realitate, ele realizând că nu era vorba de spiritul invocat, ci de o ființă în carne și oase. Aprinzând lumina, fetele au constatat că aveau de-a face cu un hoț.
Profitând de poziția izolată a locuinței lui Jessie și de faptul că luminile erau stinse, Oswald Newman s-a gândit să dea o spargere. Și-a tras un ciorap pe figură și intrând pe un chepeng de pe acoperiș, care era deschis, a pătruns în podul casei. Numai că imobilul era foarte vechi, iar plafonul șubred s-a rupt sub picioarele lui. Acesta s-a prăbușit în mijlocul ședinței de spiritism, scrântindu-și o gleznă și umărul unui braț.
Jessie a anunțat poliția, care l-a arestat pe intrus.
„Cred că spiritul bunicului meu a făcut dreptate, și de această dată!” le-a mărturisit ea polițiștilor.
În timpul anchetei care a urmat, Oswald Newman a declarat:
„Dacă știam că voi avea de-a face cu spiritul unui judecător, mă lăsam păgubaș! Niciodată nu mi-au plăcut fantomele, fiindcă nu știi la ce să te aștepți de la ele!”
Un hoț de benzină și-a incendiat colegii de furat
Ion Mangârea (37 de ani) și Ion Mateică (32 de ani), ambii din Iancu Jianu, județul Olt, au fost internați într-o duminică seară cu arsuri grave.
Cei doi s-au accidentat la „locul de muncă” în timp ce se chinuiau să-și umple bidoanele cu gazolină de la o conductă a „Compet” SA Ploiești.
Cei doi săpaseră o groapă pentru a ajunge la conductă și tocmai își umpleau bidoanele, când a apărut cel de-al treila hoț, Ilie Tudor (50 de ani), din aceeași comună. El i-a rugat pe aceștia să-i umple și lui bidonul, dar de... cum vine asta, fără muncă? Și cei doi Ion l-au refuzat.
Supărat, Tudor a aruncat un băț de chibrit aprins peste cei doi. Aceștia au fost cuprinși de flăcări și s-au ales cu arsuri de gradul doi pe membre.
Incendiul a fost stins în câteva ore de pompieri.
Tâlharul păgubaș
Louis Tietierre, un francez din Dijon, tâlhar de ocazie, s-a prezentat într-o seară de martie la sediul unei secții de poliție, pentru a reclama faptul că locuința i-a fost spartă de persoane necunoscute și că i s-au furat obiecte în valoare de peste 300.000 de franci francezi și o mare sumă de bani.
În timp ce completa formularele înmânate de ofițerul de serviciu, a auzit țipetele unei femei, care striga:
„El e cel care m-a jefuit și m-a bătut!”
Și-a înălțat capul și, văzând-o, s-a ridicat și a încercat să fugă, apoi și-a dat seama că făcuse o gravă greșeală.
Dar era prea târziu.
A fost nevoit astfel să recunoască o tâlhărie pe care o săvârșise cu trei zile mai înainte și a cărei victimă fusese chiar femeia aflată cu treburi în secția de poliție.
Au fost prinși fiindcă au telefonat din casa spartă
Doi infractori, cunoscuți în analele poliției din Capitală ca autori ai mai multor spargeri de locuințe, au fost reținuți pentru o nouă spargere.
Chiar dacă au lucrat cu mănuși și au încercat să-și șteargă toate urmele, ei au fost atât de naivi, încât și-au sunat prietenii chiar de la postul telefonic din locuința spartă.
Furtul a fost comid în prima săptămână a unei luni, însă verificările care au dus la prinderea lor au durat, pentru că procedurile de obținere a listei apelurilor emise de postul respectiv au fost greoaie, iar audierea celor sunați a fost făcută eșalonat.
Cert este că Alberto Cezar Cătănescu, zis Frankfurt, și Valentin Andrei, de 21 și, respectiv, 20 de ani, și-au recunoscut faptele și o parte din bunurile furate au fost recuperate.
Ei au spart o locuință - au rupt butucul ușii - din sectorul 3 și au furat o cameră video, o unitate centrală de calculator și un telefon mobil, toate în valoare de aproximativ 70 de milioane de lei vechi, după care au început să dea telefoane.
Hoții au comandat un taxi chiar din casa jefuită
Într-o după-amiază, judiciariștii Secției 2 din Capitală au reușit să pună mâna pe doi spărgători de locuințe care s-au remarcat prin ingeniozitatea și tupeul cu care acționau.
Cei doi, Mihai Avram (18 ani), poreclit Pisicaru, și Cornel Enescu (16 ani), ambii domiciliați în sectorul 1, au fost arestați pentru furt calificat și tâlhărie.
Practic, potrivit cercetărilor, în cele patru spargeri probate, cei doi au creat un prejudiciu de peste 150 de milioane de lei vechi, din care s-a recuperat cam 80 la sută.
Interesant este modul de operare.
Alegeau numai apartamente situate la primul etaj al imobilelor și nu se chinuiau niciodată să spargă ușile apartamentelor vizate. Pur și simplu, se cățărau pe grilajele metalice ale locuințelor de la parter și intrau pe geamurile deschise, indiferent dacă proprietarii erau sau nu acasă.
Cu prilejul spargerii pe care au dat-o în noaptea de 7/8 octombrie 2001, proprietara s-a trezit și a fost bătută cu bestialitate. În celelalte cazuri, două firme și un alt apartament, nu au avut contact cu proprietarii, însă au intrat tot prin cățărare. În al doilea apartament spart s-au și distrat, desenând obscenități pe pereți, cu un spray de vopsea auto.
Un alt fapt care denotă tupeul lor, cel care i-a și dat de gol, e faptul că își chemau un taxi din casa pe care o jefuiau.
Cuptoarele cu microunde nu au doar efecte negative
Pe data de 17 iunie 1997, într-un restaurant din orașul american Portland, ziua în amiaza mare, au dat buzna doi indivizi, care, sub amenințarea pistoalelor, le-au cerut clienților să se întindă pe podea, iar vânzătorilorsă deschidă casele de bani.
Cum în oraș tocmai se desfășura un tradițional festival al tăietorilor de lemne, încasările din ziua respectivă erau foarte mari, așa că hoții au avut serios de lucru la îndesarea bancnotelor în saci. Doar că atunci când mai aveau puțin și-și duceau la bun sfârșit treaba, s-a auzit un șuierat ascuțit.
„Alarma!” a strigat unul dintre clienții întinși pe jos și a fost de-ajuns: panicați, bandiții au lăsat baltă sacii și duși au fost.
Duși, dar nu foarte departe, căci o patrulă de poliție i-a prins după o scurtă urmărire cu mașinile.
În cele din urmă, și misterul „alarmei” s-a rezolvat.
De fapt, nu apăsase nimeni pe butonul de alarmă, ci se declanșase soneria de avertizare a unui cuptor cu microunde, anunțând că sendvișurile introduse în cuptor se încălziseră.
Au furat o casă de bani, dar n-au putut s-o deschidă
Ioan Șerba și Daniel grozav, în vârstă de 20 și, respectiv, 19 ani, au foarte multe lucruri în comun. Ambii sunt țigani, ambii au antecedente penale și locuiesc în aceeași zonă din satul Petrești, în apropierea orașului Sebeș, județul Alba.
Tot plimbându-se fără scop, ei au pus ochii pe seiful din incinta oficiului poștal din localitatea de baștină. După câteva săptămâni, timp în care și-au întocmit un minuțios plan de acțiune, pe 25 ianuarie 1998, Șerban și Grozavu au trecut la fapte.
Ziua, în jurul orei 12, cei doi au forțat și au dislocat grilajul metalic de la unul din geamurile oficiului poștal, după care au pătruns în clădire și au furat casa de bani, care conținea suma de 10 milioane de lei vechi.
Echipa operativă a IPJ Alba și cadrele de la Poliția Sebeș, sosite de urgență la fața locului, au prelevat urmele lăsate de cei doi, după care au trecut la cercetarea cercului de bănuiți.
După câteva ore de căutări, cei doi hoți au fost identificați și reținuți, în seara aceleiași zile, în jurul orei 23:00. Casa de bani a fost descoperită intactă pe malul râului Sebeș.
Polițiștii au stabilit că hoții au încercat în repetate rânduri să deschidă seiful, dar n-au reușit.
Au furat un seif în care nu se afla niciun ban
Bărbuță Cristian (24 de ani), Damian Eugen (21 de ani) și Rusu Silviu (21 de ani), toți trei din Iași, au pătruns prin efracție, în timpul nopții, în sediul firmei ieșene Helea Rom Asteri SRL și au furat un seif, crezând că este plin cu bani.
La puțin timp, o patrulă a poliției i-a prins pe hoți, cărora nu mică le-a fost dezamăgirea când au constatat că seiful era gol.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)