Multe flori lucesc în lume
Multe flori mirositoare!
Dar ca voi, mici lăcărmioare,
N-are-n lume nicio floare
Miros dulce, dulce nume!
Voi sunteți lacrimi de îngeri
Pe pământ din cer picate,
Când prin stele legănate
A lor suflete curate
Zbor vărsând duioase plângeri.
Sunteți fragede și albe
Ca iubita vieții mele!
Cu voi, scumpe strugurele,
Albe mărgăritărele,
Primăvara-și face salbe.
Dar deodată vântul rece
Fără vreme vă cosește!
Astfel soarta crunt răpește
Tot ce-n lume ne zâmbește...
Floarea piere, viața trece!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu