Bondarul leneș, Elena Farago

 O furnică mititică,

Cât un grăuncior de mei,
Duce-n spate o greutate,
De trei ori cât bobul ei.

Pe cărare-n jale mare
Plânge un bondar ciapcin:
- Mor de foame
Şi n-am poame
Şi-aş munci,
Dar n-am stăpân!

 - Hai şi-mi cară din povară
Şi sunt gata să-ţi plătesc.
- Cum n-aş merge?! dar pe lege
Jur că nu pot să muncesc!

 - Vai de tine! ruşine
Leneşule cerşetor,
Nici de milă, nici de silă
Nu ţi-aş da un ajutor!