Pedeapsa mâţei, Elena Farago

     - I-auzi, draga mea păpuşă,
     Zgârâie mâţa la uşă!
     Dar eu nu-i deschid deloc,
     Că sunt supărată foc.

     A furat iar, ca o hoaţă,
     Un întreg picior de raţă,
      Şi-apoi, după ce i-a ros
      Toată carnea, pân-la os,
      A dus osul, binişor,
       În coteţul lui Azor.

       Ca pe el să-l bănuim
        Şi să nu îl mai iubim
        Şi acum n-o bat, n-o cert,
        Dar nu vreau deloc s-o iert.

         Deşi încă o iubesc,
         Trebuie s-o pedepsesc.
         C-a fost rea şi duşmănoasă,
         Şi n-o las să intre-n casă.