Traditii in Ajun de Craciun

În ajunul Crăciunului nu se bea rachiu
Oamenii cred că această băutură este invenţia diavolului care apoi îşi bate joc de cel ce-l bea, zicând că rachiul are întâietate înainte tuturor bucatelor.

Împrumut
În Bucovina există credinţa că nu este bine să ai lucruri împrumutate pe durata sărbătorilor de iarnă. De aceea, în preajma Crăciunului, se recuperează sau se restituie lucrurile împrumutate. În Moldova, nu se dă nimic din casă în ziua de Ajun, nici gunoiul nu se aruncă din casă şi nu se împrumută nimic.
De asemenea, tradiţia spune că în Ajunul Crăciunului nu e bine să te baţi, nici măcar în glumă, cu cineva, căci faci buboaie peste an.
In Ajunul Craciunului, cei ce cresc albine, nu dau nimic din casa, ca albinelor sa le mearga bine, si sa nu paraseasca stupul pe vremea roitului.

Împodobirea bradului
Românii au început relativ recent să împodobească bradul de Crăciun. Brazii simbolizează Sfânta Treime, iar podoabele cu care pomul este împodobit semnifică bogăţia şi cunoasterea, ca şi pomul sacru din Grădina Edenului. În prezent, cei mai mulţi dintre români, iubesc acest obicei, copiii aşteptând cu nerăbdare Ajunul pentru că ştiu că este noaptea în care Moş Crăciun aduce cadouri pentru cei mai cuminţi dintre ei.

Colindatul
Naşterea Domnului este anunţată de colinde. Copiii sunt primii care merg cu colindatul, în dimineaţa de Ajun. Ei strigă pe la ferestre „Bună dimineaţa la Moş Ajun, ne daţi ori nu de daţi". Gazda le oferă urătorilor mere, nuci şi covrigi.

- In Ajunul Craciunului se leaga pomii cu paie, pentru ca acesti pomi sa lege rod bogat. Tot în Ajun se ung painile pe deasupra cu muruiala de faina de grau, ca ele sa nu crape, iar cu muruiala care a ramas, se ung pomii din gradina, ca ei sa fie in vara incarcati de roade.
In Ajunul Crăciunului se dă copiilor să mănânce bostan, ca să fie grași peste an.