Într-o zi pe când lucram, de Ana Blandiana

                        Într-o zi pe când lucram

                        În gradină, pe sub geam,



                        Îngrijind un trandafir,

                        Văd că intră-un musafir:



                        Era mic c-abia-l vedeai,

                        Dar cu mustăţi ditamai;



                        Încăpea printre uluci,

                        Dar avea blăniţa-n dungi;



                        Şi-ntr-un capăt, dintr-o dungă

                        Îi creştea o coadă lungă;



                        Era numai cât o floare,

                        Dar avea patru picioare;



                        Ochii-albaştri îi clipeau

                        Şi ştia să zică "miau".



                        Ba să vezi şi să te bucuri –

                        Sărea-n aer după fluturi



                        Şi ştia chiar să se joace

                        Cu câteva ghemotoace.



                        Oare, ce-aţi fi făcut voi

                        Cu-acest musafir de soi?



                        Eu oaspetele important

                        L-am tratat cu lapte cald;



                        Ca să-l conving să rămână,

                        I-am dat şi-un pic de smântână;



                        Şi, pentru că era mic,

                        L-am botezat Arpagic.