Acneea, zeci de cauze si efecte neplacute

Generalitati

Acneea - sau ceea ce in limbaj popular am descrie ca fiind o "inflorescenta" de cosuri de diferite forme si dimensiuni, dureroase sau nedureroase, trecatoare sau deosebit de persistente - este o afectiune a pielii care ascunde de fapt numeroase cauze externe, dar mai ales interne.

Un lucru este cert: cosurile apar si se agraveaza de obicei in momentele cele mai nepotrivite, rasfrangandu-si astfel efectele negative chiar si in planul integrarii sociale. Pentru a putea face fata acestei boli, trebuie sa stim in primul rand cum sa o depistam si care ii sunt cauzele.

Atentie!
Nu uitati de sfatul medicului

Chipurile acneei

Acneea se prezinta sub forma unor variate tipuri de leziuni la nivelul pielii, ce difera in functie de tipologia fiecarui pacient:
- Papula – o mica leziune solida, usor ridicata deasupra pielii care, observabila cu ochiul liber, se face si simtita la atingere;
- Pustula – o leziune fragila ce contine un amestec de celule albe, celule moarte si bacterii. Se formeaza de obicei peste un folicul sebaceu ce are un fir de par in centru;
- Comedon – este foliculul sebaceu plin cu sebum, celule moarte din interiorul folicului, fire de par mici si bacterii. Cand un comedon e deschis se numeste punct negru, deoarece partea de la suprafata pielii este de culoare inchisa datorita continutului de melanina. Un comedon inchis este numit punct alb; acesta apare ca o umflatura colorata sau usor inflamata a pielii;
- Nodul – este o leziune in relief ce implica inflamarea mai in adancime a pielii si poate duce la distrugerea tesutului si deci la cicatrici. Nodulii sunt foarte durerosi si nu raspund decat la anumite tratamente;
- Chist – este o leziune ca un sac ce contine celule albe, celule moarte si bacterii. Este mai mare decat o pustula, poate fi foarte inflamat si se intinde pana in adancimea pielii.

Factorii patogeni

Un prim factor ce determina aparitia este cresterea productiei de sebum. Activitatea glandelor sebacee este influentata de hormonii sexuali masculini de origine gonadala si suprarenala. O dereglare hormonala produce deci, la randul ei, o dereglare in secretia de sebum. Un rol la fel de important il joaca flora foliculara microbiana sau, mai exact, toate acele bacterii si fungi nepatogene care se afla in orice conditii la nivelul pielii noastre si in ductul glandelor sebacee. Insa, primul semn detectabil de acnee este productia scazuta de corneocite cu adezivitate intracelulara foarte mare. De aici si aparitia comedoanelor.

Sebumul este un lichid galbui care se elimina prin canalul sebaceu, impregnand stratul cornos al pielii si firul de par. Glandele sebacee sunt prezente pe toata suprafata pielii, unde exista pilozitate, cu exceptia zonelor dintre degete, ale palmelor si talpilor. Reglarea secretiei de sebum este realizata de hormonii androgeni (testosteronul la barbati si androgenii suprarenali la femei).

1. Anumite persoane pot dezvolta acnee la contactul cu clorul din apa. Aveti grija deci: nu uitati sa faceti un dus dupa fiecare baie in piscina!
2. Exista ocupatii, cum ar fi cele care necesita expunerea la uleiurile minerale (mecanicii, minerii) sau la caldura excesiva, care creeaza mai multe conditii pentru formarea acneei profesionale.
3. Acneea poate avea si cauze mecanice. In cazul violonistilor, de exemplu, din cauza contactului permanent cu vioara, acestia dezvolta traumatisme la nivelul barbiei.
4. Acneea este o afectiune care se transmite partial genetic.
5. Acneea isi poate face aparitia inca din primele zile de viata. Cel mai des este insa intalnita la pubertate, pana in jurul varstei de 18-20 de ani. Daca apare in perioada adulta, putem gasi o eventuala explicatie in dereglarile hormonale sau in folosirea incorecta a unor produse cosmetice care pot determina suprainfectarea tegumentului.
6. Acneea se agraveaza in perioada premenstruala la 70-80% dintre femei datorita dereglarilor hormonale care au loc in aceasta perioada sau a modificarilor de hidratare a foliculului pilosebaceu.
7. Exista o legatura intre obiceiurile alimentare si leziunile de la nivelul pielii. Astfel, consumul excesiv de carne de porc si in general grasimile animale, prajelile, afumaturile, ciocolata, alcoolul, fumatul nu fac decat sa le agraveze. O serie de cercetari au demonstrat ca si stresul are un cuvant greu de spus in agravarea acneei.
8. Nici caldura excesiva si transpiratia implicita nu aduc beneficii, ci doar agraveaza leziunile acneice formand ceea ce se numeste acneea tropicala.
Nu uitati de sfatul medicului

Medicul specialist dermatolog va indica atat un tratament medical, cat si unul cosmetic daca este cazul. Se poate urmari, in functie de tipul de acnee pe care il prezinta pacientul, reducerea seboreei (cu estrogeni sau antiandrogeni), normalizarea keratinizarii infundibulare sau antibioterapia. Vindecarea poate sa necesite urmarea unei diete modificate sau chiar o terapie cu ultraviolete de tip A. Solarele nu sunt insa recomandate. Acneea nu presupune numai existenta unei eruptii cutanate inestetice. Ea implica atat o neplacere emotionala, care nu poate fi ignorata, cat si anumite traumatisme ale pielii care urmeaza chiar si dupa vindecarea leziunilor. Nu va ingrijorati! Pentru eliminarea asa-numitelor cicatrici ce pot ramane la nivelul pielii timp indelungat, tehnica moderna vine cu o noua metoda numita Laser Erbium. Pentru sustinerea psihologica a pacientului este nevoie, uneori, chiar de ajutorul unui psiholog sau a unui psihiatru.

www.sfatulmedicului.ro

Scandal în oala cu ciorbă

   Gospodina a fiert ciorba
   Şi a pus-o la răcit.
   Miaunel, ciulind urechea,
   Iată ce a auzit:

Un cartof cu burta mare
Şi cu capul mic de tot,
Striga cât îl ţinea gura:
- Vai de mine.... nu mai pot!

- În pătuţul meu, sub glie,
Legănat şi alintat,
Când dormeam şi eu mai bine,
M-am trezit c-o furcă-n cap!

- Pân`să aflu ce se-ntâmplă
Sau să pot să scot o vorbă,
M-au spălat, m-au curăţat
Şi m-au azvârlit în ciorbă.
Am vrut eu sa-not; degeaba,
N-am putut să ies din oală!
Şi-apoi cum sa ies aşa?
Nu-i frumos în pielea goală.

- Ia mai taci odată, bre!
S-au răstit vreo două roşii.
Ce ne tot omori cu vorba
Şi te plângi, aşa, ca moşii.
Eşti legumă? Foarte bine!
Rostul tău este în ciorbă.
Nu-ţi convine? poţi să pleci!
Nu te mai lungi la vorbă.

- Vai de voi, urât vorbiţi!
Strigă-o ceapă-nfuriată.
Vreau să dorm! Puţin respect,
Să nu vin la voi indată!

- Dar nici mie nu-mi convine
Că m-au fiert - strigă spanacul.
Când să fug afar` din oală
Mi-au dat una cu capacul.

- Da, ne-au luat deafar` din soare
Şi ne-au dus cu zăhărelu  `,
 Ne-au spălat, ne-au pus la fiert......
Suspină şi pătrunjelul.

- Ba mie chiar mi-a plăcut,
Se-auzi o varză creaţă.
Ce atâta stat în soare?
Sunt sătulă de verdeaţă.
Aici este cald, e apă,
În oală e mult mai bine;
Mai facem şi noi o baie.
Sunteţi de acord cu mine?

- Nu, că varza asta-i surdă!
Zise-un morcov supărat.
Fato, îţi lipseşte-o doagă??
Tu n-auzi că s-au certat?!
Cum să fie bine-n oală
Lunecând din val în val?
Parcă-s barcă fără vâsle
Care n-ajunge la mal!

- Da!  ne-au azvârlit în ciorbă
Să ne fiarbă puţintel.
Dar le-am zis că eu nu vreau -
Se trezi şi-un dovlecel....
Şi apoi cine e cucoana
De-şi permite, tam-nesam,
Să mă ia de lângă soaţă
Când sunt însurat de-un an??

- Eu nu vreau să zic nimic,
Fiindcă-am gura slobodă.
Dar dovleacu-are dreptate!
Mai sări şi-o lobodă.

- Şi apoi nu ne-au întrebat
Dacă suntem de acord.....
Intră-n vorbă o păstaie -
Sunt fasole tinerică
Cochetă şi frumuşică.
Când să zic că mă mărit,
Iată unde-am nimerit!

- Da, aşa e, au dreptate!
Strigă tare usturoiul -
Când am vrut să fac scandal,
Poc! mi-au dat cu linguroiul.
Uite, chiar am trei cucuie
Făcute de coana mare.
Nu se poate fraţilor!
Cerem iute o schimbare.

- Potoliţi-vă odata!
Vin la voi şi luaţi bătaie -
Le strigă Tuşa Gulie -
Ce-i atâta hărmălaie?
Sunt bătrână şi bolnavă;
Vreau şi eu să m-odihnesc.
Dacă mai aud o vorbă,
Pecuvânt că vă pocnesc!

Şi-ar fi sfada înainte
Peste ciorba răcorită,
Dar se auzi o voce:
- Poftiţi, masa e servită!

Au tăcut ca prin minune;
Nici o şoaptă nu adie.
S-au plimbat cu polonicul
Şi-au ajuns în farfurie!

Aşadar, ce-i scris e scris!
Nu încape nici o vorbă:
Eşti legumă? N-ai ce face!
În final ajungi în ciorbă.

Igiena somnului: 16 obiceiuri sanatoase pentru un somn linistit

Iata cateva sfaturi utile in inbunatatirea igienei somnului:

1. Nu mergeti la culcare decat daca va este somn
Daca nu va simtiti obosit la ora de culcare, cititi o carte, ascultati muzica sau rasfoiti o revista. Optati pentru o activitate relaxanta, care sa va distraga atentia de la problemele de peste zi.

2. Daca dupa 20 de minute nu ati adormit, ridicati-va din pat
Orientati-va catre o activitate relaxanta, pe care, daca aveti posibilitatea, sa o desfasurati in alta camera. Dormitorul ar trebui sa defineasca acea camera in care mergeti sa va odihniti peste noapte si nu o camera pe care sa o frecventati atunci cand sunteti plictisit. In momentul in care va simtiti obosit, reveniti in dormitor.

3. Stabiliti o serie de activitati relaxante care sa constituie ritualul premergator somnului
Acest ritual poate sa includa o baie calda, o gustare usoara, un masaj sau cateva minute de citit.

4. Incercati sa va treziti in fiecare dimineata la aceeasi ora
Urmati programul de trezire si in weekend si in perioadele de sarbatori.

5. Evitati serile lipsite de somn
Dormiti suficient astfel incat sa va simtiti odihniti in fiecare zi.

6. Evitati "atipeala" pe parcursul zilei
Daca simtiti acut nevoia unui "pui de somn", incercati ca acesta sa nu depaseasca ora. Nu dormiti niciodata in timpul zilei dupa ora 15:00.

7. Pastrati un program strict
Orele fixe de servire a mesei, administrarii medicamentelor sau a desfasurarii altor activitati, ajuta la mentinearea in parametri normali a ceasului biologic (sincronizeaza metabolismul, digestia si somnul).

8. Nu cititi, scrieti, mancati, vorbiti la telefon sau jucati carti in pat

9. Nu serviti produse ce contin cafeina dupa masa de pranz

10. Nu consumati bere, vin sau alte bauturi alcoolice cu 6 ore inainte de ora de culcare

11. Nu fumati si nu consumati produse pe baza de nicotina inainte de culcare

12. Nu va culcati daca va simtiti infometat
Puteti servi o portie usoara de mancare, nicidecum o masa bogata inainte de ora de culcare.

13. Evitati sa executati programe de exercitii fizice dificile cu 6 ore inainte de ora de culcare
Exercitiu fizic regulat este important, insa incercati sa il programati la ore matinale.

14. Evitati somniferele sau utilizati-le cu prudenta
Majoritatea medicilor evita sa prescrie somnifere pentru perioade mai lungi de 3 saptamani. Nu vonsumati alcool in perioadele in care administrati somnifere.

15. Incercati sa indepartati gandurile care va ingrijoreaza
Daca nu reusiti sa va distrageti atentia de la grijile zilnice, atunci incercati sa va faceti timp pe parcursul zilei pentru a rezolva sau remedia problemele care va framanta. Patul trebuie sa reprezinte un loc de odihna, nicidecum un spatiu in care sa cautam rezolvare problemelor.

16. Creati in dormitor o atmosfera linistita, intunecata si putin racoroasa
Dormitorul trebuie sa ne poarte cu gandul la o caverna; desi oamenilor acest lucru nu pare a fi prea romantic, pare sa functioneze de minune in cazul liliecilor, campioni la capitolul somn. Liliecii petrec 16 ore pe zi dormind, cel mai probabil datorita spatiilor intunecate si racoroase pe care le frecventeaza.

www.sfatulmedicului.ro

Caciula, punga si trambita

A FOST OARECAND pe lume un om batran care avea trei feciori. Doi din ei erau tare cuminti si asezati, dar al treilea era cam sturlubatec. Cand ii veni ceasul sa moara, batranu1 lasa cu limba de moarte copiilor lui sa puna mana pe toate, dar sa nu se atinga de o lada decat numai la nevoie mare. Abia inchise el ochii si gospodaria lui incapu pe mani straine.

Atunci cei doi feciori de treaba isi facura parte din averea mostenita si s-au dus sa-si caute norocul aiurea. Numai cel mai mic ramase lipca acasa. Nu se indura sa se desprinda de la vatra parinteasca.

Intr-o zi, cum cotrobaia prin toate colturile, dadu de lada cu pricina. Inauntru gasi o caciula. O lua, o indesa in cap si iesi sa se plimbe. Pe drum intalni un om si-i dadu buna ziua.

- Buna ziua, ingaima acesta, dar nu te vad la fata.

- Ce, esti orb, de nu ma vezi?

- Nu sunt orb, dar nu te vad, grai omul speriat si se grabi s-o ia la sanatoasa.

Dar sturlubatecul, minte usoara cum era, scoase caciula si vru sa-i arda una. Cum se descoperi la cap, omul il recunoscu:

- Tu esti, mai! M-au luat toti sperietii. Mi s-a parut ca esti uciga-l toaca din vale. Da, acum te vad bine, dar adineauri te auzeam si nu te zaream de loc.

Usor-Usurel prinse la minte, indata intelese ca nu era vazut cu caciula trasa peste urechi.

Nu se mai codi, ci odata ii veni sa dea fuga la nemernicu1 care pusese stapanire pe gospodaria lor. Dintr-o goana ajunse in curte. Cu caciula in cap intra neluat in seama de nimeni si se plimba peste tot pana nimeri in camara tinerei fete, Pirusana. Ea, cum il simti, dete tipete de spaima, crezand ca e cine stie ce.

- Aoleu si vai de mine! Om strain in odaia mea!

Auzind-o parintii si oamenii din curte, sarira in picioare si dadura buzna la ea.

- Unde-i omul neanfricat, care a cutezat sa calce aici?

- Nu stiu, raspunse ea, parca s-a dosit undeva.

Cautara in sus, cautara in jos, intoarsera lucrurile pe dos, dar nimeni si nimic. Usor-Usurel cu cusma tuflita pe urechi, statea ghemuit intr-un ungher, nu sufla si nu cracnea de loc.

Ce si-au spus ei? Poate i s-a nazarit fetei in somn si fiecare a plecat din odaie. Dar nu trecu mult si fata din nou striga:

- Aoleu si vai de mine! E cineva in odaia mea!

Cand se duc inauntru, mama sa, tatal sau, se uita la dreapta, se uita la stanga, nimic!

Atunci tatal, palit de ciuda, bombani la fiica-sa:

- Ti se nalucesc tot felul de vedenii. Sa nu-ti mai aud gura, ca-i vai de pielea ta!

Atata vru si Usor-Usurel. Cum plecara toti se inveseli de credea ca a lui e lumea. Dar si fata, hotomana, il lua cu binisoru1, il descusu si-l indupleca sa-i spuna cum face el de nu i se vede fata.

Usor-Usure1 rase ca un copil si ii deslusi cum. Atata astepta si fata; se facu ca vrea sa-i vada cusma, i-o smulse si incepu sa tipe din rasputeri, de rasuna casa de tipetele ei.

Tatal, scos din fire, apuca ciomagul si cand intra in odaie, vazu ca sarmana fata avea dreptate sa tipe. Pusera mana pe baiat, ii argasira pielea sa-si aduca aminte cate zile o trai. Si fiindca il stiau cat era de sui, nu au vrut sa-si mai puna mintea cu el, ci 1-au lasat sa mearga oriincotro.

Usor-Usure1, bucuros ca se alesese numai cu atata, se intoarse acasa si se duse oblu spre lada. Acolo gasi o punga. O lua, o imbaiera la gat si strecura un gologan in ea. Dar ce sa vada? Intr-o clipa toata punga se umplu de gologani. Fuga la zaraf, gologanii se prefacura intr-un galben. Puse galbenul in punga si punga se indoldora de galbeni. Si tot asa sporira galbenii, ca tot satul se mira de unde ii scotea.

Tocmai in anul acela nu se facusera bucate si era o scumpete ca aproape nu mai aveau oamenii cu ce se hrani. De unde sa le vina scaparea, ca nimeni nu se gandea la Usor-Usurel. Numai Pirusana isi aminti de el si de punga lui. Ea il chema, il lua cu binisorul si el, minte-scurta, ii spuse cum sta treaba.

Asta voise si fata; se prefacu ca se uita la punga, s-o vada cum este, i-o rapi si o zbughi cu punga cu tot.

- Hotomano, sa nu-mi mai zici pe nume, daca nu ti-o iau inapoi, ii striga el, izbindu-se cu pumnul in piept.

Se inapoie acasa, merse de-a dreptul la lada si mai gasi acolo o trambita. Prinse sa sufle din ea si nu apuca a suna o data: tu-tu-tu! ca pe loc se pomeni cu o oaste intreaga.

Hai cu ea la curte. Cu totii incremenira cand vazura oaste multa inglodita; oastea tarii nu era nimica pe langa oastea lui Usor-Usurel, care foia cata frunza si iarba, fiindca el canta mereu zorind din trambita.

Tot Pirusana scapa pe tatal ei de pacoste. Se duse la Usor-Usurel, care, cum o zari, prinse a rade cu goarna in mana:

- Nici naiba nu va mai poate scapa cu viata.

- Si daca asa ne-o fi sfarsitul, ce o sa fie? Pesemne asa ne-a fost scris. Vreau numai sa te intreb, zise fata, de unde scoti duiumul de armie?

- De unde? Iata cum! Tu-tu-tu-tu! si am cata oaste vreau. Si cand nu mai am nevoie de ea, suflu din goarna pe dos si mi-o aduc toata inapoi.

- Da-mi-o si mie sa suflu o data, il ruga fata.

- Ia, dar fiecare trambitare o platesti cu o sarutare.

Apoi ea trambita o data tare din coada trambitei si aduna toata oastea.

Si cu trambita in mana disparu.

Din nou se batu fluiera-vant cu pumnul in piept si-i zise

- Hotomano, sa nu-mi mai zici pe nume, daca nu ti-oi lua-o inapoi.

Ce sa faca acum? Si-a pus nadejdea in talpile lui si a intins-o spre padure, in voia intamplarii. Acolo zari un smochin, si cum era flamand si suparat, hai sa-si scoata focul pe smochin. Rupse doua smochine si nu apuca sa le inghita bine, ca-i rasarira doua coarne mai mari ca la bou.

- Mare! Mare! Sunt pedepsit, fiindca pana acum am fost mai dobitoc ca un bou!

Si in halul asta nu mai vru sa iasa din desis, ca asa incornorat, numai de vazul lumii nu mai era. Dar, cum pasi mai incolo, iata un alt smochin.

"Ce s-a facut, s-a facut, socoti el. Am sa gust si din smochinul asta, iar daca e sa-mi iasa, sa-mi iasa si patru sute de coarne. Doar n-am sa mor de foame!"

Dar cum inghiti o smochina ii cazu un corn, mai inghiti una si-i cazu si celalalt. Culese intr-o basma smochine cornute si in alta smochine ciute. Porni apoi spre cetate, imbracat ca un negustor, spre a nu fi recunoscut, si incepu a striga:

- Hai la smochine!

Cand trecu pe la curte, iesi Pirusana, se grabi sa cumpere si, sarmana, nu le inghiti bine, ca-i si crescura doua cornite. Incepu a se caina si a se vaieta, de-ti venea sa-i plangi de mila.

Chema tatal vraci vestiti, si nici unul nu-i da de leac. Usor-Usure1, ca sa nu fie dat de gol, se intolise cu alte vesminte si striga prin cetate:

- Vraciul vestit, vraciul vestit!

Iute l-au chemat in casa sa vindece fata. Toti ceilalti, cum il vazura pe netotul asta, incepura a se tine de pantece de prea mult ras:

- Nu putem noi, ziceau ei, oameni invatati si umblati, si va putea tontul asta sa afle leacul fetei?

Dar Usor-Usurel, cum auzi ocara, zise:

- O vindec numai daca mi-o dati de nevasta si ingaduinta sa le trag o mama de bataie la toti zodierii de pe aici.

- Bine, raspunse tatal, dar daca nu o scapi pe fata mea, iti vom da noi tie o mama de bataie.

- Asa sa fie! incheiara mesterii vindecatori, care nu stiau ce ii asteapta.

Scoate Usor-Usurel doua smochine, le da fetei sa le inghita si dintr-o data ia coarnele de unde nu-s. Si nazdravan cum era, le-a dat o mama de bataie la toti vracii, pe rand. Apoi se casatori Usor-Usurel cu Pirusana si facura o nunta care a ramas de pomina de la un capat la celalalt al lumii.

Am fost si eu ca nuntas la sarbatoarea lor si la plecare nimic alta nu cerui decat smochine de cele cornute, ca sa le dau copiilor neascultatori. Dar cum toti copiii mei sunt tare cumsecade, le-am dat juncanilor sa le rumege si le crescura coarnele si mai mari si mai inbelsugate si asa frumos se ispravira toate.

Masuta fermecata

A fost odată ca niciodată un ţăran sărac care avea trei fii. Erau săraci lipiţi pământului şi abia îşi mai duceau traiul de azi pe mâine. Aşa că, într-o bună zi, cei trei băieţi se hotărâră să înveţe o meserie şi plecară în lume sa-si incerce norocul.
Cel mai mare dintre baieti intalni un om intelept, care il invata tainele cartilor. Era tare-tare destoinic si in scurta vreme reusi sa deprinda toata invatatura pe care o stapanea dascalul sau. Dupa ce se implini un an, veni si vremea sa isi primeasca simbria hotarata, asa ca baiatul primi in dar un magarus fermecat. De indata ce magarusului i se spunea un cuvant fermecat, din gura lui curgeau banuti de aur.
Baiatul mijlociu invata meseria de croitor. Si el era foarte harnic si indemanatic. Mesterul fu tare multumit de el si dupa ce ucenicul lui invata sa croiasca si sa coasa, ii darui o masuta fermecata. Indata ce baiatul rostea cuvantul fermecat, masuta se umplu de tot felul de bunatati. Din senin apareau tot felul de mancaruri si bauturi nemaivazute pana atunci.
Cei doi frati erau acum tare fericiti ca visul lor de a putea duce un trai lipsit de orice griji se implinise. Dupa ce isi terminara treburile, plini de nerabdare sa ii arate si tatalui lor minunatiile pe care le castigasera prin truda cinstita, o pornira spre casa. In drumul de intoarcere, ajunsera in dreptul unui han. Hangiul ii pofti inauntru si ii convinse sa ramana peste noapte, spunandu-le ca dupa un drum atat de lung si istovitor, odihna le va prinde bine. In carciuma, masa era pusa: branzeturi felurite, miere, fructe si vinuri. Carciumarul vorbaret ii asigura ca nu le va parea rau daca innopteaza la el. Totul va fi foarte ieftin si nu vor avea pricini de nemultumire. Baietii ascultara cuviincios vorbele hangiului, dar se hotarara sa manace din bunatatile oferite de masuta fermecata. Asa ca pusera masuta in fata hanului si, dupa ce cuvantul magic fu rostit, aceasta se umplu cu fel si fel de bunatati. Cum magarusul era si el prin apropiere, la auzul cuvantului magic umplu si el deindata o farfurie cu banuti de aur.
Baietii erau tare veseli si-si povesteau unul altuia toate peripetiile prin care trecusera.
Intre timp, hangiul, pe care cam incepuse sa-l roada pe suflet norocul ce daduse peste cei doi, ii pandea de dupa o perdea si tragea cu urechea. Dorindu-si cu orice pret ca masuta si magarusul sa fie ale lui si afland ca erau copii de om sarman si ca nu mai stia nimeni unde se afla, hangiul cel negru la suflet ii leaga fedeles pe cei doi baieti si ii arunca in pivnita, apoi le lua magarusul si masuta. Cum trasese cu urechea la discutia baietilor, aflase cuvantul magic, care avea sa-l imbogateasca. Era tare multumit si fericit ca izbutise sa puna mana pe asa lucruri de pret. De sarmanii frati nu-i mai pasa acum nici cat negrul sub unghie. Vedea deja in fata ochilor palatul in care urma sa locuiasca si sa leneveasca toata ziua.
Intre timp, si cel mai mic dintre baieti pleca de-acasa sa-si incerce norocul. Se facu strungar si, cum in aceasta meserie sunt multe de invatat, trecu mult timp pana isi insusi toate tainele meseriei. Mesterul lui era un om tare aspru si-i dadea foarte multe lucruri de facut, dar, cum si mezinul familiei era harnic si istet, deveni un ucenic bun. Cand mezinul invata sa ciopleasca un scaun si un dulap, mesterul sau socoti ca invatase de-acum intreg mestesugul si il lasa sa plece dandu-i drept simbrie o nuielusa fermecata. Cand se rostea cuvantul fermecat, nuielusa batea fara mila pe oamenii rai si necinstiti care i s-ar fi aflat prin preajma. Baiatul era fericit ca invatase si el o meserie si, din cale- afara de multumit de sambria pe care o primise, o porni vesel spre casa. In cele din urma ajunse si el la un han.
Obosit si infometat cum era, se hotara sa se opreasca aici sa pranzeasca. Se gandea ca poate si fratii lui se indreapta spre casa si ca s-ar putea opri sa se odihneasca in acelasi han. El stia ca si fratii sai invatasera cate un lucru folositor si ca pentru sarguinta lor au fost si ei rasplatiti cu daruri pretioase. Mezinul era insa un baiat tare istet, nu ar fi facut un pas necugetat nici sa-l pici cu ceara.
Se opri asadar prevazator in fata ferestrei , arunca o privire in casa si plin de uimire, baga de seama ca fratii lui erau prizonierii hangiului cel rau. Acesta statea singur la masuta, infruptandu-se din bunatati si numarand banutii de aur, ce cadeau din gura magarusului.
Baiatul cel mic se hotara sa-si salveze fratii si sa-l pedepseasca pe carciumar asa cum se cuvenea. Intra in carciuma, rosti cuvantul magic si nuielusa se puse pe treaba. Il batu pe carciumar, pana ce acesta isi marturisi fapta necinstita. Speriat si umilit, carciumarul ceru indurare. Nu numai ca isi elibera prizonierii, dar inapoie si masuta si magarusul.
Dupa ce baietii isi recapatara darurile, se hotarara sa-si imparta bogatia si cu alti oameni. Ii invitara, deci, pe toti oamenii saraci din imprejurimi. Magarusul nu mai contenea sa imparta banutii si pe masuta de-abia mai incapeau mancarurile si bautura. Saracii au primit bani, mancare si bautura, bucurandu-se de bunatatea fara seaman a celor trei baieti.
Dupa toate cele intamplate, acestia isi continuara drumul, ajungand la casa parinteasca. Aici fura intampinati cu mare bucurie si in sat incepu petrecerea. Baietii pusera la treaba masuta fermecata si nu fu om care sa nu se sature sau nevoias care sa plece fara banuti. Masuta fermecata fu apoi asezata in mijlocul casei. Magarusul se odihnea pe o perna de catifea.
Dupa ce petrecerea lua sfarsit, satenii le multumira baietilor pentru bunateatea si marinimia lor, pentru ca muncisera cinstit ca sa primeasca darurile fermecate, aducandu-le bucurie celor din jur.
   
      Pentru mai multe povesti va astept la biblioteca scolii.