Gospodina a fiert ciorba
Şi a pus-o la răcit.
Miaunel, ciulind urechea,
Iată ce a auzit:
Un cartof cu burta mare
Şi cu capul mic de tot,
Striga cât îl ţinea gura:
- Vai de mine.... nu mai pot!
- În pătuţul meu, sub glie,
Legănat şi alintat,
Când dormeam şi eu mai bine,
M-am trezit c-o furcă-n cap!
- Pân`să aflu ce se-ntâmplă
Sau să pot să scot o vorbă,
M-au spălat, m-au curăţat
Şi m-au azvârlit în ciorbă.
Am vrut eu sa-not; degeaba,
N-am putut să ies din oală!
Şi-apoi cum sa ies aşa?
Nu-i frumos în pielea goală.
- Ia mai taci odată, bre!
S-au răstit vreo două roşii.
Ce ne tot omori cu vorba
Şi te plângi, aşa, ca moşii.
Eşti legumă? Foarte bine!
Rostul tău este în ciorbă.
Nu-ţi convine? poţi să pleci!
Nu te mai lungi la vorbă.
- Vai de voi, urât vorbiţi!
Strigă-o ceapă-nfuriată.
Vreau să dorm! Puţin respect,
Să nu vin la voi indată!
- Dar nici mie nu-mi convine
Că m-au fiert - strigă spanacul.
Când să fug afar` din oală
Mi-au dat una cu capacul.
- Da, ne-au luat deafar` din soare
Şi ne-au dus cu zăhărelu `,
Ne-au spălat, ne-au pus la fiert......
Suspină şi pătrunjelul.
- Ba mie chiar mi-a plăcut,
Se-auzi o varză creaţă.
Ce atâta stat în soare?
Sunt sătulă de verdeaţă.
Aici este cald, e apă,
În oală e mult mai bine;
Mai facem şi noi o baie.
Sunteţi de acord cu mine?
- Nu, că varza asta-i surdă!
Zise-un morcov supărat.
Fato, îţi lipseşte-o doagă??
Tu n-auzi că s-au certat?!
Cum să fie bine-n oală
Lunecând din val în val?
Parcă-s barcă fără vâsle
Care n-ajunge la mal!
- Da! ne-au azvârlit în ciorbă
Să ne fiarbă puţintel.
Dar le-am zis că eu nu vreau -
Se trezi şi-un dovlecel....
Şi apoi cine e cucoana
De-şi permite, tam-nesam,
Să mă ia de lângă soaţă
Când sunt însurat de-un an??
- Eu nu vreau să zic nimic,
Fiindcă-am gura slobodă.
Dar dovleacu-are dreptate!
Mai sări şi-o lobodă.
- Şi apoi nu ne-au întrebat
Dacă suntem de acord.....
Intră-n vorbă o păstaie -
Sunt fasole tinerică
Cochetă şi frumuşică.
Când să zic că mă mărit,
Iată unde-am nimerit!
- Da, aşa e, au dreptate!
Strigă tare usturoiul -
Când am vrut să fac scandal,
Poc! mi-au dat cu linguroiul.
Uite, chiar am trei cucuie
Făcute de coana mare.
Nu se poate fraţilor!
Cerem iute o schimbare.
- Potoliţi-vă odata!
Vin la voi şi luaţi bătaie -
Le strigă Tuşa Gulie -
Ce-i atâta hărmălaie?
Sunt bătrână şi bolnavă;
Vreau şi eu să m-odihnesc.
Dacă mai aud o vorbă,
Pecuvânt că vă pocnesc!
Şi-ar fi sfada înainte
Peste ciorba răcorită,
Dar se auzi o voce:
- Poftiţi, masa e servită!
Au tăcut ca prin minune;
Nici o şoaptă nu adie.
S-au plimbat cu polonicul
Şi-au ajuns în farfurie!
Aşadar, ce-i scris e scris!
Nu încape nici o vorbă:
Eşti legumă? N-ai ce face!
În final ajungi în ciorbă.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu